Versiunea Originală
Just as I am
Just as I am - without one plea,
But that Thy blood was shed for me,
And that Thou bidst me come to Thee,
-O Lamb of God, I come!
Just as I am - and waiting not
To rid my soul of one dark blot,
To Thee, whose blood can cleanse each spot,
-O Lamb of God, I come!
Just as I am - though toss'd about
With many a conflict, many a doubt,
Fightings and fears within, without,
-O Lamb of God, I come!
Just as I am - poor, wretched, blind;
Sight, riches, healing of the mind,
Yea, all I need, in Thee to find,
-O Lamb of God, I come!
Just as I am - Thou wilt receive,
Wilt welcome, pardon, cleanse, relieve;
Because Thy promise I believe,
-O Lamb of God, I come!
Just as I am - Thy love unknown
Has broken every barrier down;
Now to be Thine, yea, Thine alone,
-O Lamb of God, I come!
Just as I am - of that free love
The breadth, length, depth, and height to prove,
Here for a season, then above,
-O Lamb of God, I come!
Povestea din Spate
Charlotte Elliott a scris această cântare despre cum poate fi găsită mântuirea prin Hristos. Ea a fost folosită de mulți ca și chemare în față la încheierea serviciilor divine, pentru că aduce un mesaj simplu și liniștit despre păcat, iertare și mântuire, pentru toți cei care se întorc de la păcat și se încred în Isus.
John Brownlie a descris povestea imnului în cartea sa "Hymns and Hymn Writers of the Church Hymnary":
Fratele Charlottei, Rev. H. V. Elliott, plănuia un bazar caritabil menit să ofere, la un cost simbolic, o educație aleasă fiicelor slujitorilor susținuți de biserica St Mary.
În noaptea dinaintea bazarului, Charlotte nu a putut dormi, chinuită de gânduri apăsătoare despre aparenta ei nefolosință; iar aceste gânduri au trecut, printr-o alunecare ușor de închipuit, într-o luptă lăuntrică, până când a ajuns să pună la îndoială realitatea întregii sale vieți spirituale, întrebându-se dacă nu cumva totul era doar o iluzie a emoțiilor, gata să se destrame dureros. A doua zi, ziua plină a bazarului, stătea întinsă pe canapea, în acel colț plăcut rezervat ei la Westfield Lodge, loc drag prietenilor ei. Frământările nopții s-au întors asupra ei cu atâta putere, încât a simțit că trebuie înfruntate și biruite în harul lui Dumnezeu. Și-a adunat în suflet marile certitudini: nu ale emoțiilor ei, ci ale mântuirii ei: Domnul ei, puterea Lui, promisiunea Lui. Luând condei și hârtie de pe masă, a așternut în scris, spre propria mângâiere, "formulele credinței ei". Inima ei își vărsa dintotdeauna adâncurile în versuri. Așa că în versuri și-a spus din nou Evanghelia iertării, a păcii și a cerului. "Probabil fără dificultate și fără pauze lungi", a scris imnul, găsind mângâiere în amintirea veșniciei Stâncii de sub picioarele ei. Acolo, atunci, întotdeauna, nu doar într-o clipă din trecut, ci "chiar acum", ea era primită în Cel Preaiubit, "Just as I am".
http://en.wikipedia.org/wiki/Just_as_I_Am_(hymn)
Povestea din Spate (EN)
Charlotte Elliot wrote this song about how to find salvation through Christ. It has been used by many as the call to the altar at the close of services, as it brings a quiet simple message of sin, forgiveness, and salvation to all that turn from sin and trust in Jesus.
John Brownlie described the hymn story in his book "Hymns and Hymn Writers of the Church Hymnary":
Charlotte's brother, the Rev. H. V. Elliott planned to hold a charity bazaar designed to give, at a nominal cost, a high education to the daughters of clergymen supported by St Mary Church:
The night before the bazaar she was kept wakeful by distressing thoughts of her apparent uselessness ; and these thoughts passed by a transition easy to imagine into a spiritual conflict, till she questioned the reality of her whole spiritual life, and wondered whether it were anything better after all than an illusion of the emotions, an illusion ready to be sorrowfully dispelled. The next day, the busy day of the bazaar, she lay upon her sofa in that most pleasant boudoir set apart for her in Westfield Lodge, ever a dear resort to her friends." The troubles of the night came back upon her with such force that she felt they must be met and conquered in the grace of God. She gathered up in her soul the great certainties, not of her emotions, but of her salvation : her Lord, His power, His promise. And taking pen and paper from the table she deliberately set down in writing, for her own comfort, "the formulae of her faith." Hers was a heart which always tended to express its depths in verse. So in verse she restated to herself the Gospel of pardon, peace, and heaven. "Probably without difficulty or long pause" she wrote the hymn, getting comfort by thus definitely "recollecting" the eternity of the Rock beneath her feet. There, then, always, not only for some past moment, but " even now " she was accepted in the Beloved "Just as I am."
http://en.wikipedia.org/wiki/Just_as_I_Am_(hymn)
