Povestea din Spate
Boberg a scris poemul "O Store Gud" (O, Mare Dumnezeu) în 1885, cu nouă strofe.
Inspirația pentru poem a venit pe când Boberg se întorcea acasă de la biserică, lângă Kronobäck, în Suedia, ascultând clopotele bisericii. O furtună năprasnică, ce inspira o teamă sfântă, i-a captat atenția lui Boberg, iar apoi, la fel de brusc precum își făcuse intrarea violentă, s-a potolit într-o liniște pașnică, pe care Boberg a privit-o deasupra golfului Mönsterås. [Potrivit lui J. Irving Erickson:
Carl Boberg și câțiva prieteni se întorceau acasă la Mönsterås dinspre Kronobäck, unde participaseră la o slujbă de după-amiază. Natura era în toată splendoarea ei în acea după-amiază strălucitoare. Curând, un nor de furtună s-a ivit la orizont și fulgere ascuțite au brăzdat cerul. Vânturi puternice au măturat pajiștile și lanurile unduitoare de grâne. Tunetul a răsunat în bubuituri puternice. Apoi ploaia a venit în răpăieli răcoroase și proaspete. În scurtă vreme furtuna a trecut și a apărut un curcubeu.
Când Boberg a ajuns acasă, a deschis fereastra și a văzut golful Mönsterås întins ca o oglindă înaintea lui... Din pădurea de pe malul celălalt al golfului a auzit cântecul unui sturz... clopotele bisericii băteau în seara liniștită. Această înlănțuire de imagini, sunete și trăiri a inspirat scrierea cântării.
Potrivit strănepotului lui Boberg, Bud Boberg: "Povestea tatălui meu despre originea ei era că e o parafrază a Psalmului 8 și că a fost folosită în 'biserica din ascunzătoare' din Suedia, la sfârșitul anilor 1800, când baptiștii și Prietenii Misiunii erau persecutați." Autorul, Carl Boberg însuși, a oferit următoarele informații despre inspirația din spatele poemului său:
"Era acea vreme a anului când totul părea îmbrăcat în cele mai bogate culori; păsările cântau în copaci și pretutindeni. Era foarte cald; o furtună s-a ivit la orizont și, curând, tunete și fulgere. A trebuit să ne grăbim la adăpost. Dar furtuna a trecut repede și cerul senin s-a arătat din nou.
Când am ajuns acasă, am deschis fereastra spre mare. Se pare că fusese o înmormântare, iar clopotele cântau melodia 'Când ceasul veșniciei își cheamă sufletul mântuit la odihna lui de Sabat'. În acea seară am scris cântarea 'O Store Gud'."
Boberg a publicat pentru prima dată "O Store Gud" în Mönsterås Tidningen (ziarul din Mönsterås), pe 13 martie 1886.
Poemul a fost apoi potrivit pe o veche melodie populară suedeză și cântat în public, după câte se știe pentru prima dată, într-o biserică din provincia suedeză Värmland, în 1888. Opt strofe au apărut împreună cu muzica în Sions Harpan din 1890.
În 1890, Boberg a devenit redactorul publicației Sanningsvittnet (Martorul Adevărului). Versurile și muzica au fost publicate împreună pentru prima dată în ediția din 16 aprilie 1891 a Sanningsvittnet. Aranjamentul pentru pian și chitară a fost realizat de Adolph Edgren (născut în 1858; decedat în 1921 la Washington D.C.), profesor de muzică și organist, care a emigrat mai târziu în Statele Unite.
Boberg a vândut ulterior drepturile către Svenska Missionsförbundet (Biserica Legământului Misiunii din Suedia). În 1891, toate cele nouă strofe au fost publicate în cartea de cântări a acesteia, Sanningsvittnet. Aceste versiuni erau toate în măsura de 3/4. În 1894, Svenska Missionsförbundet sångbok a publicat "O Store Gud" în măsura de 4/4, așa cum se cântă de atunci încoace. [...]
Misionarul metodist britanic Stuart Wesley Keene Hine s-a născut pe 25 iulie 1899 în Hammersmith Grove, Londra, Anglia, și a murit pe 14 martie 1989. Hine a fost dedicat lui Isus Hristos de părinții săi, în cadrul Armatei Salvării. A fost condus la Hristos de doamna Annie Ryall pe 22 februarie 1914 și a fost botezat la scurt timp după aceea. Hine a fost influențat profund de învățăturile evanghelistului baptist britanic Charles Spurgeon.
Hine a auzit pentru prima dată traducerea rusească a versiunii germane a cântării în 1931, în timpul unei misiuni de evanghelizare în Munții Carpați, în Ucraina, aproape de granița cu Polonia. Auzind-o, Hine a fost inspirat să creeze parafraza sa engleză, cunoscută drept "How Great Thou Art". Potrivit lui Michael Ireland, "Hine și soția sa, Edith, au învățat traducerea rusească și au început să o folosească în serviciile lor de evanghelizare. Hine a început de asemenea să rescrie unele strofe și să scrie strofe noi (toate în rusă), pe măsură ce evenimentele îl inspirau." [...]
În 1948, Hine a terminat de compus ultima strofă. Și-a finalizat traducerea engleză în 1949 și a publicat versiunea finală, cu patru strofe, în propria sa revistă rusească de evanghelizare, Grace and Peace, în același an. Pe măsură ce Grace and Peace circula printre refugiații din cincisprezece țări ale lumii, inclusiv în America de Nord și de Sud, versiunea lui Hine a cântării O store Gud (How Great Thou Art) a devenit populară în fiecare țară în care a ajuns. Misionarii britanici au început să răspândească această cântare în întreaga lume, în fostele colonii britanice din Africa și India, aproximativ în versiunea engleză de astăzi.
--wikipedia.org
Povestea din Spate (EN)
Boberg wrote the poem "O Store Gud" (O Great God) in 1885 with nine verses.
The inspiration for the poem came when Boberg was walking home from church near Kronobäck, Sweden, and listening to church bells. A sudden awe-inspiring storm gripped Boberg’s attention, and then just as suddenly as it had made its violent entrance, it subsided to a peaceful calm which Boberg observed over Mönsterås Bay. [According to J. Irving Erickson:
Carl Boberg and some friends were returning home to Mönsterås from Kronobäck, where they had participated in an afternoon service. Nature was at its peak that radiant afternoon. Presently a thundercloud appeared on the horizon, and soon sharp lightning flashed across the sky. Strong winds swept over the meadows and billowing fields of grain. The thunder pealed in loud claps. Then rain came in cool fresh showers. In a little while the storm was over, and a rainbow appeared.
When Boberg arrived home, he opened the window and saw the bay of Mönsterås like a mirror before him… From the woods on the other side of the bay, he heard the song of a thrush…the church bells were tolling in the quiet evening. It was this series of sights, sounds, and experiences that inspired the writing of the song.
According to Boberg's great-nephew, Bud Boberg, "My dad's story of its origin was that it was a paraphrase of Psalm 8 and was used in the 'underground church' in Sweden in the late 1800s when the Baptists and Mission Friends were persecuted." The author, Carl Boberg himself gave the following information about the inspiration behind his poem:
"It was that time of year when everything seemed to be in its richest colouring; the birds were singing in trees and everywhere. It was very warm; a thunderstorm appeared on the horizon and soon thunder and lightning. We had to hurry to shelter. But the storm was soon over and the clear sky appeared.
"When I came home I opened my window toward the sea. There evidently had been a funeral and the bells were playing the tune of 'When eternity's clock calling my saved soul to its Sabbath rest.' That evening, I wrote the song, 'O Store Gud.'"
Boberg first published "O Store Gud" in the Mönsterås Tidningen (Mönsterås News) on 13 March 1886 .
The poem became matched to an old Swedish folk tune and sung in public for the first known occasion in a church in the Swedish province of Värmland in 1888. Eight verses appeared with the music in the 1890 Sions Harpan.
In 1890 Boberg became the editor of Sanningsvittnet (The Witness for the Truth). The words and music were published for the first time in the 16 April 1891 edition of Sanningsvittnet. Instrumentation for both piano and guitar was provided by Adolph Edgren (born 1858; died 1921 in Washington D.C.), a music teacher and organist, who later migrated to the United States.
Boberg later sold the rights to the Svenska Missionsförbundet (Mission Covenant Church of Sweden). In 1891 all nine verses were published in the 1891 Covenant songbook, Sanningsvittnet.[10] These versions were all in 3/4 time. In 1894 the Svenska Missionsförbundet sångbok published "O Store Gud" in 4/4 time as it has been sung ever since). [...]
British Methodist missionary Stuart Wesley Keene Hine was born on 25 July 1899 in Hammersmith Grove, London, England and died on 14 March 1989. Hine was dedicated to Jesus Christ in the Salvation Army by his parents. Hine was led to Christ by Madame Annie Ryall on 22 February 1914, and was baptized shortly thereafter. Hine was influenced greatly by the teachings of British Baptist evangelist Charles Spurgeon.
Hine first heard the Russian translation of the German version of the song while on an evangelistic mission to the Carpathian Mountains in Ukraine, near the Polish border, in 1931. Upon hearing it, Hine was inspired to create his English paraphrase known as “How Great Thou Art".According to Michael Ireland, "Hine and his wife, Edith, learned the Russian translation, and started using it in their evangelistic services. Hine also started re-writing some of the verses --- and writing new verses (all in Russian) --- as events inspired him." [...]
In 1948 Hine finished composing the final verse. Hine finalized his English translation in 1949, and published the final four verse version in his own Russian gospel magazine Grace and Peace that same year. As Grace and Peace was circulated among refugees in fifteen countries around the world, including North and South America, Hine's version of O store Gud (How Great Thou Art) became popular in each country that it reached. British missionaries began to spread the song around the world to former British colonies in Africa and India in approximately its current English version.
--wikipedia.org
