Partea Tatălui în legământ
A. Tatăl este Cel care a inițiat în sfat și legământ lucrarea de mântuire a aleșilor (2 Cor. 5: 18 – toate sunt de la Dumnezeu, adică își au începutul în El)
B. El este Cel care reprezintă Dumnezeirea, ofensată de păcatul omului (2 Cor. 5: 20)
C. Este cel care dorește mântuirea aleșilor, care îi iubește (de aceea a inițiat această lucrare) (Rom. 5: 8; Ioan 3: 16; 16: 27; 1 Ioan 4: 9; 2 Pet. 3: 9). Tatăl îi îndreaptă spre Cristos, îi învață pe aleși (Ioan 6: 44-45, 65), îi mângâie (2 Cor. 1: 3, 4); îi educă (Evr. 12: 5-11)
D. Este cel care prescrie condițiile necesare pentru ca dreptatea Sa sfântă să fie pe deplin satisfăcută, astfel încât o iertare (achitare) veșnică să fie acordată aleșilor (Ioan 10: 18; 12: 49; 14: 31; Isa. 49: 1-6). Lucrarea (poruncile sau voia) pe care Tatăl i-a dat-o Fiului include următoarele:
I. Să răscumpere pe ai Săi, căzuți în ruină și păcat în Adam și despărțiți de Dumnezeu (Isa. 49: 5, 6 – aducerea înapoi; Ef. 2: 13; 1 Pet. 3: 18; Ioan 17: 4)
Ii. Să îmbrace natură umană, pentru a fi asemenea celor pe care îi răscumpără, pentru ca pedeapsa păcatului și blestemul legii să fie suferite (Evr. 2: 10-18; 10: 5-10; Zah. 3: 8; 6: 12; Rom. 8: 3; Gal. 4: 4)
Iii. Să sufere pedeapsa legii, moartea, pe care trebuie să o sufere fie călcătorul, fie garantul (Evr. 2: 10; Ioan 10: 18; Ioan 18: 11; Mat. 20: 22). În plus, trebuie ca testatorul să moară pentru ca testamentul să intre în vigoare (Evr. 9: 15-17; 13: 20). Prin moartea Lui, făcea ispășire pentru păcat (Dan. 9: 24; Evr. 2: 17; 9: 26; 10: 14; Rom. 5: 10, 11) și împăca aleșii cu Dumnezeu (2 Cor. 5: 18, 19; Rom. 5: 10, 11)
Iv. Să asculte (să împlinească) legea, în locul poporului Său (Rom. 5: 19; 10: 4)
V. Să pască oile: (Zah 11: 4, 7; Ps. 23; 95: 7; 100: 3; Ez. 34: 23; Ioan 10: 1-18)
Vi. Să păzească pe toți cei care i-au fost dați de Tatăl (Ioan 10: 28, 29; Ioan 6: 39; 17: 12; Evr. 2: 13; Iuda 1).
E. Pe baza împlinirii condițiilor impuse, Tatăl și-a luat anumite angajamente și a făcut unele promisiuni. Acestea îl priveau fie pe Cristos direct, fie pe aleși, văzuți în Cristos.
I. Promisiuni făcute lui Cristos:
1. Pregătirea unui trup (Isa. 7: 14; Evr. 10: 5; Luc. 1: 35)
2. Tot ce avea nevoie în trup pentru a duce la îndeplinire lucrarea (Isa. 42: 1-7; Ioan 3: 34 Isa. 11: 2; 61: 1; Ioan 11: 42; Mat. 4: 11; Luc. 22: 43)
3. Învierea în trup (Ps. 16: 10; Fapte 13: 35-37; 1 Pet. 1: 21)
4. O mare glorie și măreție (Isa. 49: 5-7; Luca 24: 26; Fil. 2: 6-11; Ps. 68: 18 comp. cu Ef. 4: 8; Ps. 110: 1Evr. 1: 13; Evr 2: 5-9; 1 Pet. 3: 22); stăpânire universală (Ioan 5: 22; Ps. 2: 8, 9; Mat. 28: 18; Ioan 17: 2; Ef. 1: 20-22) administrarea legământului i-a fost pusă în mâini (Ioan 1: 12; 17: 2; 14: 13, 14, 26; Fapte 2: 33)
5. Mai multe slujbe care Îl înălțau și onorau:
A. Profet: Ps. 2: 7; 22: 22; Isa. 42: 1; 49: 2, 6
B. Mare Preot: Ps. 110: 4; Evr. 5: 4, 5 și 7: 21; Zah. 6: 13;
C. Împărat: Luc. 22: 29; Isa. 9: 6
D. Judecător: Fapte 10: 42; 17: 31; Ioan 5: 22, 23
6. O sămânță de urmași (Isa. 53: 10-11; 1 Pet. 2: 9)
Ii. Promisiuni făcute lui Cristos pentru aleși. În El, ca și Cap și reprezentant al nostru beneficiem de toate binecuvântările. Tatăl i-a promis lui Cristos pentru aleși următoarele:
1. Răscumpărarea din păcatele lor, care vor fi aruncate în marea uitării (Isa. 49: 24, 25; 53: 10; Ier. 33: 11, 33; Zah. 9: 11; Rom. 8: 1, 3, 33; Gal. 3: 13)
2. Justificarea și achitarea lor (Isa. 53: 11; 1 Cor. 6: 11; Ezec. 36: 25)
3. Iertarea absolută, completă (Ier. 31: 34; Fapte 10: 43)
4. Adopția lor în familia lui Dumnezeu (Ier. 32: 38; 2 Cor. 6: 18; Ps. 89: 30, 34; Evr. 12: 7)
5. Vor fi născuți din nou, Îl vor sluji (Deut. 30: 6; Ier. 32: 39; Ez. 36: 26)
6. Legea va fi în inima lor (Ier. 31: 33; Rom. 7: 22, 25)
7. Vor primi Duhul pentru a putea umbla pe cale (Ez. 36: 27)
8. Vor persevera până la sfârșit (1 Țes. 5: 23, 24)
9. Vor primi viața veșnică (Tit 1: 2, 2 Tim. 1: 1; 1 Ioan 2: 25)
A. Tatăl este Cel care a inițiat în sfat și legământ lucrarea de mântuire a aleșilor (2 Cor. 5: 18 – toate sunt de la Dumnezeu, adică își au începutul în El)
B. El este Cel care reprezintă Dumnezeirea, ofensată de păcatul omului (2 Cor. 5: 20)
C. Este cel care dorește mântuirea aleșilor, care îi iubește (de aceea a inițiat această lucrare) (Rom. 5: 8; Ioan 3: 16; 16: 27; 1 Ioan 4: 9; 2 Pet. 3: 9). Tatăl îi îndreaptă spre Cristos, îi învață pe aleși (Ioan 6: 44-45, 65), îi mângâie (2 Cor. 1: 3, 4); îi educă (Evr. 12: 5-11)
D. Este cel care prescrie condițiile necesare pentru ca dreptatea Sa sfântă să fie pe deplin satisfăcută, astfel încât o iertare (achitare) veșnică să fie acordată aleșilor (Ioan 10: 18; 12: 49; 14: 31; Isa. 49: 1-6). Lucrarea (poruncile sau voia) pe care Tatăl i-a dat-o Fiului include următoarele:
I. Să răscumpere pe ai Săi, căzuți în ruină și păcat în Adam și despărțiți de Dumnezeu (Isa. 49: 5, 6 – aducerea înapoi; Ef. 2: 13; 1 Pet. 3: 18; Ioan 17: 4)
Ii. Să îmbrace natură umană, pentru a fi asemenea celor pe care îi răscumpără, pentru ca pedeapsa păcatului și blestemul legii să fie suferite (Evr. 2: 10-18; 10: 5-10; Zah. 3: 8; 6: 12; Rom. 8: 3; Gal. 4: 4)
Iii. Să sufere pedeapsa legii, moartea, pe care trebuie să o sufere fie călcătorul, fie garantul (Evr. 2: 10; Ioan 10: 18; Ioan 18: 11; Mat. 20: 22). În plus, trebuie ca testatorul să moară pentru ca testamentul să intre în vigoare (Evr. 9: 15-17; 13: 20). Prin moartea Lui, făcea ispășire pentru păcat (Dan. 9: 24; Evr. 2: 17; 9: 26; 10: 14; Rom. 5: 10, 11) și împăca aleșii cu Dumnezeu (2 Cor. 5: 18, 19; Rom. 5: 10, 11)
Iv. Să asculte (să împlinească) legea, în locul poporului Său (Rom. 5: 19; 10: 4)
V. Să pască oile: (Zah 11: 4, 7; Ps. 23; 95: 7; 100: 3; Ez. 34: 23; Ioan 10: 1-18)
Vi. Să păzească pe toți cei care i-au fost dați de Tatăl (Ioan 10: 28, 29; Ioan 6: 39; 17: 12; Evr. 2: 13; Iuda 1).
E. Pe baza împlinirii condițiilor impuse, Tatăl și-a luat anumite angajamente și a făcut unele promisiuni. Acestea îl priveau fie pe Cristos direct, fie pe aleși, văzuți în Cristos.
I. Promisiuni făcute lui Cristos:
1. Pregătirea unui trup (Isa. 7: 14; Evr. 10: 5; Luc. 1: 35)
2. Tot ce avea nevoie în trup pentru a duce la îndeplinire lucrarea (Isa. 42: 1-7; Ioan 3: 34 Isa. 11: 2; 61: 1; Ioan 11: 42; Mat. 4: 11; Luc. 22: 43)
3. Învierea în trup (Ps. 16: 10; Fapte 13: 35-37; 1 Pet. 1: 21)
4. O mare glorie și măreție (Isa. 49: 5-7; Luca 24: 26; Fil. 2: 6-11; Ps. 68: 18 comp. cu Ef. 4: 8; Ps. 110: 1Evr. 1: 13; Evr 2: 5-9; 1 Pet. 3: 22); stăpânire universală (Ioan 5: 22; Ps. 2: 8, 9; Mat. 28: 18; Ioan 17: 2; Ef. 1: 20-22) administrarea legământului i-a fost pusă în mâini (Ioan 1: 12; 17: 2; 14: 13, 14, 26; Fapte 2: 33)
5. Mai multe slujbe care Îl înălțau și onorau:
A. Profet: Ps. 2: 7; 22: 22; Isa. 42: 1; 49: 2, 6
B. Mare Preot: Ps. 110: 4; Evr. 5: 4, 5 și 7: 21; Zah. 6: 13;
C. Împărat: Luc. 22: 29; Isa. 9: 6
D. Judecător: Fapte 10: 42; 17: 31; Ioan 5: 22, 23
6. O sămânță de urmași (Isa. 53: 10-11; 1 Pet. 2: 9)
Ii. Promisiuni făcute lui Cristos pentru aleși. În El, ca și Cap și reprezentant al nostru beneficiem de toate binecuvântările. Tatăl i-a promis lui Cristos pentru aleși următoarele:
1. Răscumpărarea din păcatele lor, care vor fi aruncate în marea uitării (Isa. 49: 24, 25; 53: 10; Ier. 33: 11, 33; Zah. 9: 11; Rom. 8: 1, 3, 33; Gal. 3: 13)
2. Justificarea și achitarea lor (Isa. 53: 11; 1 Cor. 6: 11; Ezec. 36: 25)
3. Iertarea absolută, completă (Ier. 31: 34; Fapte 10: 43)
4. Adopția lor în familia lui Dumnezeu (Ier. 32: 38; 2 Cor. 6: 18; Ps. 89: 30, 34; Evr. 12: 7)
5. Vor fi născuți din nou, Îl vor sluji (Deut. 30: 6; Ier. 32: 39; Ez. 36: 26)
6. Legea va fi în inima lor (Ier. 31: 33; Rom. 7: 22, 25)
7. Vor primi Duhul pentru a putea umbla pe cale (Ez. 36: 27)
8. Vor persevera până la sfârșit (1 Țes. 5: 23, 24)
9. Vor primi viața veșnică (Tit 1: 2, 2 Tim. 1: 1; 1 Ioan 2: 25)
Partea Tatălui în legământ
A. Tatăl este Cel care a inițiat în sfat și legământ lucrarea de mântuire a aleșilor (2 Cor. 5: 18 – toate sunt de la Dumnezeu, adică își au începutul în El)
B. El este Cel care reprezintă Dumnezeirea, ofensată de păcatul omului (2 Cor. 5: 20)
C. Este cel care dorește mântuirea aleșilor, care îi iubește (de aceea a inițiat această lucrare) (Rom. 5: 8; Ioan 3: 16; 16: 27; 1 Ioan 4: 9; 2 Pet. 3: 9). Tatăl îi îndreaptă spre Cristos, îi învață pe aleși (Ioan 6: 44-45, 65), îi mângâie (2 Cor. 1: 3, 4); îi educă (Evr. 12: 5-11)
D. Este cel care prescrie condițiile necesare pentru ca dreptatea Sa sfântă să fie pe deplin satisfăcută, astfel încât o iertare (achitare) veșnică să fie acordată aleșilor (Ioan 10: 18; 12: 49; 14: 31; Isa. 49: 1-6). Lucrarea (poruncile sau voia) pe care Tatăl i-a dat-o Fiului include următoarele:
I. Să răscumpere pe ai Săi, căzuți în ruină și păcat în Adam și despărțiți de Dumnezeu (Isa. 49: 5, 6 – aducerea înapoi; Ef. 2: 13; 1 Pet. 3: 18; Ioan 17: 4)
Ii. Să îmbrace natură umană, pentru a fi asemenea celor pe care îi răscumpără, pentru ca pedeapsa păcatului și blestemul legii să fie suferite (Evr. 2: 10-18; 10: 5-10; Zah. 3: 8; 6: 12; Rom. 8: 3; Gal. 4: 4)
Iii. Să sufere pedeapsa legii, moartea, pe care trebuie să o sufere fie călcătorul, fie garantul (Evr. 2: 10; Ioan 10: 18; Ioan 18: 11; Mat. 20: 22). În plus, trebuie ca testatorul să moară pentru ca testamentul să intre în vigoare (Evr. 9: 15-17; 13: 20). Prin moartea Lui, făcea ispășire pentru păcat (Dan. 9: 24; Evr. 2: 17; 9: 26; 10: 14; Rom. 5: 10, 11) și împăca aleșii cu Dumnezeu (2 Cor. 5: 18, 19; Rom. 5: 10, 11)
Iv. Să asculte (să împlinească) legea, în locul poporului Său (Rom. 5: 19; 10: 4)
V. Să pască oile: (Zah 11: 4, 7; Ps. 23; 95: 7; 100: 3; Ez. 34: 23; Ioan 10: 1-18)
Vi. Să păzească pe toți cei care i-au fost dați de Tatăl (Ioan 10: 28, 29; Ioan 6: 39; 17: 12; Evr. 2: 13; Iuda 1).
E. Pe baza împlinirii condițiilor impuse, Tatăl și-a luat anumite angajamente și a făcut unele promisiuni. Acestea îl priveau fie pe Cristos direct, fie pe aleși, văzuți în Cristos.
I. Promisiuni făcute lui Cristos:
1. Pregătirea unui trup (Isa. 7: 14; Evr. 10: 5; Luc. 1: 35)
2. Tot ce avea nevoie în trup pentru a duce la îndeplinire lucrarea (Isa. 42: 1-7; Ioan 3: 34 Isa. 11: 2; 61: 1; Ioan 11: 42; Mat. 4: 11; Luc. 22: 43)
3. Învierea în trup (Ps. 16: 10; Fapte 13: 35-37; 1 Pet. 1: 21)
4. O mare glorie și măreție (Isa. 49: 5-7; Luca 24: 26; Fil. 2: 6-11; Ps. 68: 18 comp. cu Ef. 4: 8; Ps. 110: 1Evr. 1: 13; Evr 2: 5-9; 1 Pet. 3: 22); stăpânire universală (Ioan 5: 22; Ps. 2: 8, 9; Mat. 28: 18; Ioan 17: 2; Ef. 1: 20-22) administrarea legământului i-a fost pusă în mâini (Ioan 1: 12; 17: 2; 14: 13, 14, 26; Fapte 2: 33)
5. Mai multe slujbe care Îl înălțau și onorau:
A. Profet: Ps. 2: 7; 22: 22; Isa. 42: 1; 49: 2, 6
B. Mare Preot: Ps. 110: 4; Evr. 5: 4, 5 și 7: 21; Zah. 6: 13;
C. Împărat: Luc. 22: 29; Isa. 9: 6
D. Judecător: Fapte 10: 42; 17: 31; Ioan 5: 22, 23
6. O sămânță de urmași (Isa. 53: 10-11; 1 Pet. 2: 9)
Ii. Promisiuni făcute lui Cristos pentru aleși. În El, ca și Cap și reprezentant al nostru beneficiem de toate binecuvântările. Tatăl i-a promis lui Cristos pentru aleși următoarele:
1. Răscumpărarea din păcatele lor, care vor fi aruncate în marea uitării (Isa. 49: 24, 25; 53: 10; Ier. 33: 11, 33; Zah. 9: 11; Rom. 8: 1, 3, 33; Gal. 3: 13)
2. Justificarea și achitarea lor (Isa. 53: 11; 1 Cor. 6: 11; Ezec. 36: 25)
3. Iertarea absolută, completă (Ier. 31: 34; Fapte 10: 43)
4. Adopția lor în familia lui Dumnezeu (Ier. 32: 38; 2 Cor. 6: 18; Ps. 89: 30, 34; Evr. 12: 7)
5. Vor fi născuți din nou, Îl vor sluji (Deut. 30: 6; Ier. 32: 39; Ez. 36: 26)
6. Legea va fi în inima lor (Ier. 31: 33; Rom. 7: 22, 25)
7. Vor primi Duhul pentru a putea umbla pe cale (Ez. 36: 27)
8. Vor persevera până la sfârșit (1 Țes. 5: 23, 24)
9. Vor primi viața veșnică (Tit 1: 2, 2 Tim. 1: 1; 1 Ioan 2: 25)
A. Tatăl este Cel care a inițiat în sfat și legământ lucrarea de mântuire a aleșilor (2 Cor. 5: 18 – toate sunt de la Dumnezeu, adică își au începutul în El)
B. El este Cel care reprezintă Dumnezeirea, ofensată de păcatul omului (2 Cor. 5: 20)
C. Este cel care dorește mântuirea aleșilor, care îi iubește (de aceea a inițiat această lucrare) (Rom. 5: 8; Ioan 3: 16; 16: 27; 1 Ioan 4: 9; 2 Pet. 3: 9). Tatăl îi îndreaptă spre Cristos, îi învață pe aleși (Ioan 6: 44-45, 65), îi mângâie (2 Cor. 1: 3, 4); îi educă (Evr. 12: 5-11)
D. Este cel care prescrie condițiile necesare pentru ca dreptatea Sa sfântă să fie pe deplin satisfăcută, astfel încât o iertare (achitare) veșnică să fie acordată aleșilor (Ioan 10: 18; 12: 49; 14: 31; Isa. 49: 1-6). Lucrarea (poruncile sau voia) pe care Tatăl i-a dat-o Fiului include următoarele:
I. Să răscumpere pe ai Săi, căzuți în ruină și păcat în Adam și despărțiți de Dumnezeu (Isa. 49: 5, 6 – aducerea înapoi; Ef. 2: 13; 1 Pet. 3: 18; Ioan 17: 4)
Ii. Să îmbrace natură umană, pentru a fi asemenea celor pe care îi răscumpără, pentru ca pedeapsa păcatului și blestemul legii să fie suferite (Evr. 2: 10-18; 10: 5-10; Zah. 3: 8; 6: 12; Rom. 8: 3; Gal. 4: 4)
Iii. Să sufere pedeapsa legii, moartea, pe care trebuie să o sufere fie călcătorul, fie garantul (Evr. 2: 10; Ioan 10: 18; Ioan 18: 11; Mat. 20: 22). În plus, trebuie ca testatorul să moară pentru ca testamentul să intre în vigoare (Evr. 9: 15-17; 13: 20). Prin moartea Lui, făcea ispășire pentru păcat (Dan. 9: 24; Evr. 2: 17; 9: 26; 10: 14; Rom. 5: 10, 11) și împăca aleșii cu Dumnezeu (2 Cor. 5: 18, 19; Rom. 5: 10, 11)
Iv. Să asculte (să împlinească) legea, în locul poporului Său (Rom. 5: 19; 10: 4)
V. Să pască oile: (Zah 11: 4, 7; Ps. 23; 95: 7; 100: 3; Ez. 34: 23; Ioan 10: 1-18)
Vi. Să păzească pe toți cei care i-au fost dați de Tatăl (Ioan 10: 28, 29; Ioan 6: 39; 17: 12; Evr. 2: 13; Iuda 1).
E. Pe baza împlinirii condițiilor impuse, Tatăl și-a luat anumite angajamente și a făcut unele promisiuni. Acestea îl priveau fie pe Cristos direct, fie pe aleși, văzuți în Cristos.
I. Promisiuni făcute lui Cristos:
1. Pregătirea unui trup (Isa. 7: 14; Evr. 10: 5; Luc. 1: 35)
2. Tot ce avea nevoie în trup pentru a duce la îndeplinire lucrarea (Isa. 42: 1-7; Ioan 3: 34 Isa. 11: 2; 61: 1; Ioan 11: 42; Mat. 4: 11; Luc. 22: 43)
3. Învierea în trup (Ps. 16: 10; Fapte 13: 35-37; 1 Pet. 1: 21)
4. O mare glorie și măreție (Isa. 49: 5-7; Luca 24: 26; Fil. 2: 6-11; Ps. 68: 18 comp. cu Ef. 4: 8; Ps. 110: 1Evr. 1: 13; Evr 2: 5-9; 1 Pet. 3: 22); stăpânire universală (Ioan 5: 22; Ps. 2: 8, 9; Mat. 28: 18; Ioan 17: 2; Ef. 1: 20-22) administrarea legământului i-a fost pusă în mâini (Ioan 1: 12; 17: 2; 14: 13, 14, 26; Fapte 2: 33)
5. Mai multe slujbe care Îl înălțau și onorau:
A. Profet: Ps. 2: 7; 22: 22; Isa. 42: 1; 49: 2, 6
B. Mare Preot: Ps. 110: 4; Evr. 5: 4, 5 și 7: 21; Zah. 6: 13;
C. Împărat: Luc. 22: 29; Isa. 9: 6
D. Judecător: Fapte 10: 42; 17: 31; Ioan 5: 22, 23
6. O sămânță de urmași (Isa. 53: 10-11; 1 Pet. 2: 9)
Ii. Promisiuni făcute lui Cristos pentru aleși. În El, ca și Cap și reprezentant al nostru beneficiem de toate binecuvântările. Tatăl i-a promis lui Cristos pentru aleși următoarele:
1. Răscumpărarea din păcatele lor, care vor fi aruncate în marea uitării (Isa. 49: 24, 25; 53: 10; Ier. 33: 11, 33; Zah. 9: 11; Rom. 8: 1, 3, 33; Gal. 3: 13)
2. Justificarea și achitarea lor (Isa. 53: 11; 1 Cor. 6: 11; Ezec. 36: 25)
3. Iertarea absolută, completă (Ier. 31: 34; Fapte 10: 43)
4. Adopția lor în familia lui Dumnezeu (Ier. 32: 38; 2 Cor. 6: 18; Ps. 89: 30, 34; Evr. 12: 7)
5. Vor fi născuți din nou, Îl vor sluji (Deut. 30: 6; Ier. 32: 39; Ez. 36: 26)
6. Legea va fi în inima lor (Ier. 31: 33; Rom. 7: 22, 25)
7. Vor primi Duhul pentru a putea umbla pe cale (Ez. 36: 27)
8. Vor persevera până la sfârșit (1 Țes. 5: 23, 24)
9. Vor primi viața veșnică (Tit 1: 2, 2 Tim. 1: 1; 1 Ioan 2: 25)
