Slăvit să fii de toate cele!
Căci toate, Doamne le-ai creat,
Iar de-Ți iei Tu viața din ele,
Se-ntorc în lutul blestemat.
Cât timp mai am un duh de viață,
Și inima-mi mai bate-n piept,
Slăvesc făptura Ta măreață,
Căci numai Tu ești bun și drept.
Căci toate, Doamne le-ai creat,
Iar de-Ți iei Tu viața din ele,
Se-ntorc în lutul blestemat.
Cât timp mai am un duh de viață,
Și inima-mi mai bate-n piept,
Slăvesc făptura Ta măreață,
Căci numai Tu ești bun și drept.
Slavă, slavă, Ție,
Sursă de tărie,
Numele-Ți fie slăvit.
Slavă, slavă, Ție,
Sursă de-apă vie
Veșnic să fii preamărit.
Sursă de tărie,
Numele-Ți fie slăvit.
Slavă, slavă, Ție,
Sursă de-apă vie
Veșnic să fii preamărit.
Ești cel mai sfânt, o, Doamne mare,
În fața Ta totu-i mărunt;
Tu, Doamne n-ai asemănare,
Căci Tu ești marele „Eu sunt”.
Ai fost și ești, vei fi-n vecie,
Prin Tine suntem azi și noi,
Te rog, o, Doamne, dă-mi și mie,
Puterea să nu dau 'napoi.
În fața Ta totu-i mărunt;
Tu, Doamne n-ai asemănare,
Căci Tu ești marele „Eu sunt”.
Ai fost și ești, vei fi-n vecie,
Prin Tine suntem azi și noi,
Te rog, o, Doamne, dă-mi și mie,
Puterea să nu dau 'napoi.
Slăvit să fii de toate cele!
Căci toate, Doamne le-ai creat,
Iar de-Ți iei Tu viața din ele,
Se-ntorc în lutul blestemat.
Cât timp mai am un duh de viață,
Și inima-mi mai bate-n piept,
Slăvesc făptura Ta măreață,
Căci numai Tu ești bun și drept.
Căci toate, Doamne le-ai creat,
Iar de-Ți iei Tu viața din ele,
Se-ntorc în lutul blestemat.
Cât timp mai am un duh de viață,
Și inima-mi mai bate-n piept,
Slăvesc făptura Ta măreață,
Căci numai Tu ești bun și drept.
Slavă, slavă, Ție,
Sursă de tărie,
Numele-Ți fie slăvit.
Slavă, slavă, Ție,
Sursă de-apă vie
Veșnic să fii preamărit.
Sursă de tărie,
Numele-Ți fie slăvit.
Slavă, slavă, Ție,
Sursă de-apă vie
Veșnic să fii preamărit.
Ești cel mai sfânt, o, Doamne mare,
În fața Ta totu-i mărunt;
Tu, Doamne n-ai asemănare,
Căci Tu ești marele „Eu sunt”.
Ai fost și ești, vei fi-n vecie,
Prin Tine suntem azi și noi,
Te rog, o, Doamne, dă-mi și mie,
Puterea să nu dau 'napoi.
În fața Ta totu-i mărunt;
Tu, Doamne n-ai asemănare,
Căci Tu ești marele „Eu sunt”.
Ai fost și ești, vei fi-n vecie,
Prin Tine suntem azi și noi,
Te rog, o, Doamne, dă-mi și mie,
Puterea să nu dau 'napoi.
