ȘI-A FOST CÂNDVA O DESPĂRȚIRE

Și-a fost cândva o despărțire
Cum scrie cronica divină
Când dintre-apstoli Sfântul Mire
Se înălțase în lumină.

Li se zbătea în piept fiorul
Când de pe tera sus pe boltă,
Se ridica Mântuitorul
Spre slava veșnicului Tată.

Nu vă depărtați de Ierusalim
Până veți primi pecetea sfântă
Până Duhul Sfânt vă va fi trimis
Călăuză în viața voastră scurtă.

Și-n ziua-ntâi a săptămânii
După ce Domnul se 'nălțase
Se-adunară ucenicii,
Precum Isus le-ncredințase.

Și-atunci din Cer Preasfântul Tată
Văzând supunerea și crezul
Le-a dat făgăduința sfântă
Împlinindu-și astfel Cuvântul.

De vrei și Tu iubite frate
Să ai botezul cincizecimii
Nu părăsi sfânta cetate
Și-nvățăturile Scripturii.

Nu te depărta de Isus Hristos
Nici de ucenicii-n rugăciune
Roagă-te mereu și fii credincios
Și-ai să-l vezi pe Duhul Sfânt cum vine.