Eu printre lacrimi spun,
Bunul meu Salvator,
În fața Ta, când mă-nchin
Și vina mea a pus peste fruntea Ta,
Cununa grea de spini.
Bunul meu Salvator,
În fața Ta, când mă-nchin
Și vina mea a pus peste fruntea Ta,
Cununa grea de spini.
Și vina mea e-n rana
Piroanelor din mâini,
Dar Tu mi-ai deschis poarta
Spre Cerul Tău divin.
Piroanelor din mâini,
Dar Tu mi-ai deschis poarta
Spre Cerul Tău divin.
Raze din crucea Ta,
Stele mii s-au aprins
Când iertare-am primit,
Când prin al jertfei dar Tu m-ai îmbrăcat
În bogății de har.
Stele mii s-au aprins
Când iertare-am primit,
Când prin al jertfei dar Tu m-ai îmbrăcat
În bogății de har.
Urcând, pe calea-ngustă,
Spre sfinte înălțimi,
Să fiu tot mai aproape
De Cerul Tău divin.
Spre sfinte înălțimi,
Să fiu tot mai aproape
De Cerul Tău divin.
Prin porți de veșnicii,
Din a plângerii văi
În mărire pășind,
Doar prin iubirea Ta mă voi închina
La tronul tău, uimit…
Din a plângerii văi
În mărire pășind,
Doar prin iubirea Ta mă voi închina
La tronul tău, uimit…
Când mâna Ta, de Tată,
Va pune strălucind
Pe fruntea mea, cununa,
În Cerul Tău divin.
Va pune strălucind
Pe fruntea mea, cununa,
În Cerul Tău divin.
Eu printre lacrimi spun,
Bunul meu Salvator,
În fața Ta, când mă-nchin
Și vina mea a pus peste fruntea Ta,
Cununa grea de spini.
Bunul meu Salvator,
În fața Ta, când mă-nchin
Și vina mea a pus peste fruntea Ta,
Cununa grea de spini.
Și vina mea e-n rana
Piroanelor din mâini,
Dar Tu mi-ai deschis poarta
Spre Cerul Tău divin.
Piroanelor din mâini,
Dar Tu mi-ai deschis poarta
Spre Cerul Tău divin.
Raze din crucea Ta,
Stele mii s-au aprins
Când iertare-am primit,
Când prin al jertfei dar Tu m-ai îmbrăcat
În bogății de har.
Stele mii s-au aprins
Când iertare-am primit,
Când prin al jertfei dar Tu m-ai îmbrăcat
În bogății de har.
Urcând, pe calea-ngustă,
Spre sfinte înălțimi,
Să fiu tot mai aproape
De Cerul Tău divin.
Spre sfinte înălțimi,
Să fiu tot mai aproape
De Cerul Tău divin.
Prin porți de veșnicii,
Din a plângerii văi
În mărire pășind,
Doar prin iubirea Ta mă voi închina
La tronul tău, uimit…
Din a plângerii văi
În mărire pășind,
Doar prin iubirea Ta mă voi închina
La tronul tău, uimit…
Când mâna Ta, de Tată,
Va pune strălucind
Pe fruntea mea, cununa,
În Cerul Tău divin.
Va pune strălucind
Pe fruntea mea, cununa,
În Cerul Tău divin.
