Prin ape limpezi, sau vijelii,
Reverși, o, Doamne, cu brațul Tău
Belșug de har în sufletul meu.
Din zori, în nopți târzii,
Cu Tine trec prin clipa grea
Și plâng cu Tine și-n bucurii.
Pășești cu mine pe înălțimi,
Iar când alunec în văi adânci,
Mă porți pe brațe, la piept mă strângi.
Sub Harul Tău întreg
Și nu-mi pot șterge lacrima,
Așa Iubire, cum să-nțeleg?
Plin de lumină, privește blând
Și îmi șoptește în grai ceresc,
„Eram pe Cruce, când te-am ales.”
Domnul meu, Te slăvesc,
Voi înțelege-n Cer, deplin,
Dar, până-atunci, ce mult Te iubesc!
Prin ape limpezi, sau vijelii,
Reverși, o, Doamne, cu brațul Tău
Belșug de har în sufletul meu.
Din zori, în nopți târzii,
Cu Tine trec prin clipa grea
Și plâng cu Tine și-n bucurii.
Pășești cu mine pe înălțimi,
Iar când alunec în văi adânci,
Mă porți pe brațe, la piept mă strângi.
Sub Harul Tău întreg
Și nu-mi pot șterge lacrima,
Așa Iubire, cum să-nțeleg?
Plin de lumină, privește blând
Și îmi șoptește în grai ceresc,
„Eram pe Cruce, când te-am ales.”
Domnul meu, Te slăvesc,
Voi înțelege-n Cer, deplin,
Dar, până-atunci, ce mult Te iubesc!