NATURA PLANULUI LUI DUMNEZEU
A. Planul lui Dumnezeu este unic. Scriptura așa ni-l prezintă (Isa. 28: 29; Fapte 20: 27; Rom. 8: 28; Ef. 3: 11; etc). Nu există mai multe planuri sau scopuri în Dumnezeu. La El toată cunoștința este imediată, nu progresivă ca la oameni. Datorită diversității și complexității sale, datorită minților noastre finite și datorită faptului că se împlinește în timp, noi, oamenii vorbim despre planurile, scopurile sau hotărârile (decretele) lui Dumnezeu
I. Dumnezeu nu are decât un singur plan, nu are planuri de rezervă! Nu are nevoie de planuri de rezervă!
B. Planul sau hotărârile lui Dumnezeu nu se referă la esența ființei lui Dumnezeu. El nu a hotărât să existe veșnic, să fie sfânt, să existe în trei persoane, etc.
C. Planul lui Dumnezeu cuprinde în primul rând acțiunile Lui în Creație, Providență și Har și în al doilea rând cuprinde actele ființelor înzestrate cu voință, permițându-le acestora să acționeze conform voințelor lor
D. Planul lui Dumnezeu se adresează Lui Însuși, nu ființelor create. Planul nu este o lege pentru acestea, nu exercită presiune sau obligație asupra voințelor lor
E. Hotărârea unui anumit lucru nu este tot una cu lucrul în sine. Există o diferență între decret și executarea lui, chiar dacă decretul lui Dumnezeu va ajunge sigur la împlinire în timp. Decretele reprezintă o manifestare interioară (în Șinea lui Dumnezeu) a atribuitelor divine, iar executarea lor reprezintă manifestarea exterioară, vizibilă a acelor atribute.
A. Planul lui Dumnezeu este unic. Scriptura așa ni-l prezintă (Isa. 28: 29; Fapte 20: 27; Rom. 8: 28; Ef. 3: 11; etc). Nu există mai multe planuri sau scopuri în Dumnezeu. La El toată cunoștința este imediată, nu progresivă ca la oameni. Datorită diversității și complexității sale, datorită minților noastre finite și datorită faptului că se împlinește în timp, noi, oamenii vorbim despre planurile, scopurile sau hotărârile (decretele) lui Dumnezeu
I. Dumnezeu nu are decât un singur plan, nu are planuri de rezervă! Nu are nevoie de planuri de rezervă!
B. Planul sau hotărârile lui Dumnezeu nu se referă la esența ființei lui Dumnezeu. El nu a hotărât să existe veșnic, să fie sfânt, să existe în trei persoane, etc.
C. Planul lui Dumnezeu cuprinde în primul rând acțiunile Lui în Creație, Providență și Har și în al doilea rând cuprinde actele ființelor înzestrate cu voință, permițându-le acestora să acționeze conform voințelor lor
D. Planul lui Dumnezeu se adresează Lui Însuși, nu ființelor create. Planul nu este o lege pentru acestea, nu exercită presiune sau obligație asupra voințelor lor
E. Hotărârea unui anumit lucru nu este tot una cu lucrul în sine. Există o diferență între decret și executarea lui, chiar dacă decretul lui Dumnezeu va ajunge sigur la împlinire în timp. Decretele reprezintă o manifestare interioară (în Șinea lui Dumnezeu) a atribuitelor divine, iar executarea lor reprezintă manifestarea exterioară, vizibilă a acelor atribute.
NATURA PLANULUI LUI DUMNEZEU
A. Planul lui Dumnezeu este unic. Scriptura așa ni-l prezintă (Isa. 28: 29; Fapte 20: 27; Rom. 8: 28; Ef. 3: 11; etc). Nu există mai multe planuri sau scopuri în Dumnezeu. La El toată cunoștința este imediată, nu progresivă ca la oameni. Datorită diversității și complexității sale, datorită minților noastre finite și datorită faptului că se împlinește în timp, noi, oamenii vorbim despre planurile, scopurile sau hotărârile (decretele) lui Dumnezeu
I. Dumnezeu nu are decât un singur plan, nu are planuri de rezervă! Nu are nevoie de planuri de rezervă!
B. Planul sau hotărârile lui Dumnezeu nu se referă la esența ființei lui Dumnezeu. El nu a hotărât să existe veșnic, să fie sfânt, să existe în trei persoane, etc.
C. Planul lui Dumnezeu cuprinde în primul rând acțiunile Lui în Creație, Providență și Har și în al doilea rând cuprinde actele ființelor înzestrate cu voință, permițându-le acestora să acționeze conform voințelor lor
D. Planul lui Dumnezeu se adresează Lui Însuși, nu ființelor create. Planul nu este o lege pentru acestea, nu exercită presiune sau obligație asupra voințelor lor
E. Hotărârea unui anumit lucru nu este tot una cu lucrul în sine. Există o diferență între decret și executarea lui, chiar dacă decretul lui Dumnezeu va ajunge sigur la împlinire în timp. Decretele reprezintă o manifestare interioară (în Șinea lui Dumnezeu) a atribuitelor divine, iar executarea lor reprezintă manifestarea exterioară, vizibilă a acelor atribute.
A. Planul lui Dumnezeu este unic. Scriptura așa ni-l prezintă (Isa. 28: 29; Fapte 20: 27; Rom. 8: 28; Ef. 3: 11; etc). Nu există mai multe planuri sau scopuri în Dumnezeu. La El toată cunoștința este imediată, nu progresivă ca la oameni. Datorită diversității și complexității sale, datorită minților noastre finite și datorită faptului că se împlinește în timp, noi, oamenii vorbim despre planurile, scopurile sau hotărârile (decretele) lui Dumnezeu
I. Dumnezeu nu are decât un singur plan, nu are planuri de rezervă! Nu are nevoie de planuri de rezervă!
B. Planul sau hotărârile lui Dumnezeu nu se referă la esența ființei lui Dumnezeu. El nu a hotărât să existe veșnic, să fie sfânt, să existe în trei persoane, etc.
C. Planul lui Dumnezeu cuprinde în primul rând acțiunile Lui în Creație, Providență și Har și în al doilea rând cuprinde actele ființelor înzestrate cu voință, permițându-le acestora să acționeze conform voințelor lor
D. Planul lui Dumnezeu se adresează Lui Însuși, nu ființelor create. Planul nu este o lege pentru acestea, nu exercită presiune sau obligație asupra voințelor lor
E. Hotărârea unui anumit lucru nu este tot una cu lucrul în sine. Există o diferență între decret și executarea lui, chiar dacă decretul lui Dumnezeu va ajunge sigur la împlinire în timp. Decretele reprezintă o manifestare interioară (în Șinea lui Dumnezeu) a atribuitelor divine, iar executarea lor reprezintă manifestarea exterioară, vizibilă a acelor atribute.
