Spre zările senine
Și tot mai tare aș striga
Chemându-Te pe Tine.
Cântarea mea răsună,
Și gândul meu de-atâtea ori
Iubirea-mi vrea să-Ți spună.
Cu fruntea ridicată;
Pe veci eu Ție mă predau,
Primește-mă, o, Tată!
Din mila Ta cea mare;
În cerul Tău să mă primești
Să-mi dai a Ta iertare.
Pe pieptul Tău voi pune,
Și tot ce-n viață-am întâlnit
Cu dragoste-Ți voi spune.
Spre zările senine
Și tot mai tare aș striga
Chemându-Te pe Tine.
Cântarea mea răsună,
Și gândul meu de-atâtea ori
Iubirea-mi vrea să-Ți spună.
Cu fruntea ridicată;
Pe veci eu Ție mă predau,
Primește-mă, o, Tată!
Din mila Ta cea mare;
În cerul Tău să mă primești
Să-mi dai a Ta iertare.
Pe pieptul Tău voi pune,
Și tot ce-n viață-am întâlnit
Cu dragoste-Ți voi spune.