Mai poartă-mi ființa prin tot ce-i curat,
Și spală-mi trecutul de tină,
Căci pasul prin lume ades s-a-ntinat
Și n-am fost mereu fără vină.
Și spală-mi trecutul de tină,
Căci pasul prin lume ades s-a-ntinat
Și n-am fost mereu fără vină.
Fă-mă curat pe deplin
Isuse în harul-ți divin!
Zilnic tot mai mult eu să te iubesc,
Biblia sfântă cu drag s-o-împlinesc!
Isuse în harul-ți divin!
Zilnic tot mai mult eu să te iubesc,
Biblia sfântă cu drag s-o-împlinesc!
Mai iartă-mi oftatul deșartei poveri
Ce-am luat-o crezând că e bine.
Atâtea dorințe și-atâtea plăceri,
Și-atâta încredere în mine…
Ce-am luat-o crezând că e bine.
Atâtea dorințe și-atâtea plăceri,
Și-atâta încredere în mine…
Mai iartă-mi atâtea visări fără rost
Și-atâtea priviri ne sfințite,
Atâtea păreri ce principii mi-au fost,
Și-atâtea cuvinte pripite.
Și-atâtea priviri ne sfințite,
Atâtea păreri ce principii mi-au fost,
Și-atâtea cuvinte pripite.
Mai iartă-mi, o, Doamne, atâtea-ntristări,
Și stres și mânie și ciudă,
Și fă-mă de-acuma mai bun ca și ieri,
C-o nouă trăire sfințită.
Și stres și mânie și ciudă,
Și fă-mă de-acuma mai bun ca și ieri,
C-o nouă trăire sfințită.
Mai poartă-mi ființa prin tot ce-i curat,
Și spală-mi trecutul de tină,
Căci pasul prin lume ades s-a-ntinat
Și n-am fost mereu fără vină.
Și spală-mi trecutul de tină,
Căci pasul prin lume ades s-a-ntinat
Și n-am fost mereu fără vină.
Fă-mă curat pe deplin
Isuse în harul-ți divin!
Zilnic tot mai mult eu să te iubesc,
Biblia sfântă cu drag s-o-împlinesc!
Isuse în harul-ți divin!
Zilnic tot mai mult eu să te iubesc,
Biblia sfântă cu drag s-o-împlinesc!
Mai iartă-mi oftatul deșartei poveri
Ce-am luat-o crezând că e bine.
Atâtea dorințe și-atâtea plăceri,
Și-atâta încredere în mine…
Ce-am luat-o crezând că e bine.
Atâtea dorințe și-atâtea plăceri,
Și-atâta încredere în mine…
Mai iartă-mi atâtea visări fără rost
Și-atâtea priviri ne sfințite,
Atâtea păreri ce principii mi-au fost,
Și-atâtea cuvinte pripite.
Și-atâtea priviri ne sfințite,
Atâtea păreri ce principii mi-au fost,
Și-atâtea cuvinte pripite.
Mai iartă-mi, o, Doamne, atâtea-ntristări,
Și stres și mânie și ciudă,
Și fă-mă de-acuma mai bun ca și ieri,
C-o nouă trăire sfințită.
Și stres și mânie și ciudă,
Și fă-mă de-acuma mai bun ca și ieri,
C-o nouă trăire sfințită.
