Isuse, prieten drag, în orice vreme
În Tine am deplină fericire,
Căci lângă Tine, Doamne, nu m-aș teme,
De-aș întâlni a iadului oștire.
În Tine am deplină fericire,
Căci lângă Tine, Doamne, nu m-aș teme,
De-aș întâlni a iadului oștire.
/: Când stau cu Tine, Doamne-n părtășie,
În sfânta Ta prezență minunată,
Fiori de nedescrisă bucurie
Cuprind ființa mea împovărată. :/
În sfânta Ta prezență minunată,
Fiori de nedescrisă bucurie
Cuprind ființa mea împovărată. :/
Căci Tu-mi reverși comori nebănuite
Când stau smerit să Îți ascult Cuvântul,
Și-n clipele acelea fericite,
O scară leagă cerul cu pământul.
Când stau smerit să Îți ascult Cuvântul,
Și-n clipele acelea fericite,
O scară leagă cerul cu pământul.
/: Când Îți urmez povața Ta curată
Domnește bucuria peste mine,
Și ca-ntr-un vis frumos, parcă deodată
Tot ce-i comoară-n lume-mi aparține. :/
Domnește bucuria peste mine,
Și ca-ntr-un vis frumos, parcă deodată
Tot ce-i comoară-n lume-mi aparține. :/
Chiar și atunci când Tu îmi tai cărarea
Și mă oprești din drum prin suferință,
Veghezi asupra mea ca încercarea
Nicicând să nu zdrobească a mea credință.
Și mă oprești din drum prin suferință,
Veghezi asupra mea ca încercarea
Nicicând să nu zdrobească a mea credință.
Când trec prin bezna neagră a întristării,
Tu, Soare sfânt, din cer trimiți o rază
Ce poartă-n ea balsamul mâgâierii,
Lumina ce din nou mă-nviorează;
În sânul ei iubirea Ta mă poartă
Și mă întreb adesea: cine oare,
Vreodată, ar putea să mă despartă,
Isuse scump, de dragostea Ta mare?!
Tu, Soare sfânt, din cer trimiți o rază
Ce poartă-n ea balsamul mâgâierii,
Lumina ce din nou mă-nviorează;
În sânul ei iubirea Ta mă poartă
Și mă întreb adesea: cine oare,
Vreodată, ar putea să mă despartă,
Isuse scump, de dragostea Ta mare?!
Isuse, prieten drag, în orice vreme
În Tine am deplină fericire,
Căci lângă Tine, Doamne, nu m-aș teme,
De-aș întâlni a iadului oștire.
În Tine am deplină fericire,
Căci lângă Tine, Doamne, nu m-aș teme,
De-aș întâlni a iadului oștire.
/: Când stau cu Tine, Doamne-n părtășie,
În sfânta Ta prezență minunată,
Fiori de nedescrisă bucurie
Cuprind ființa mea împovărată. :/
În sfânta Ta prezență minunată,
Fiori de nedescrisă bucurie
Cuprind ființa mea împovărată. :/
Căci Tu-mi reverși comori nebănuite
Când stau smerit să Îți ascult Cuvântul,
Și-n clipele acelea fericite,
O scară leagă cerul cu pământul.
Când stau smerit să Îți ascult Cuvântul,
Și-n clipele acelea fericite,
O scară leagă cerul cu pământul.
/: Când Îți urmez povața Ta curată
Domnește bucuria peste mine,
Și ca-ntr-un vis frumos, parcă deodată
Tot ce-i comoară-n lume-mi aparține. :/
Domnește bucuria peste mine,
Și ca-ntr-un vis frumos, parcă deodată
Tot ce-i comoară-n lume-mi aparține. :/
Chiar și atunci când Tu îmi tai cărarea
Și mă oprești din drum prin suferință,
Veghezi asupra mea ca încercarea
Nicicând să nu zdrobească a mea credință.
Și mă oprești din drum prin suferință,
Veghezi asupra mea ca încercarea
Nicicând să nu zdrobească a mea credință.
Când trec prin bezna neagră a întristării,
Tu, Soare sfânt, din cer trimiți o rază
Ce poartă-n ea balsamul mâgâierii,
Lumina ce din nou mă-nviorează;
În sânul ei iubirea Ta mă poartă
Și mă întreb adesea: cine oare,
Vreodată, ar putea să mă despartă,
Isuse scump, de dragostea Ta mare?!
Tu, Soare sfânt, din cer trimiți o rază
Ce poartă-n ea balsamul mâgâierii,
Lumina ce din nou mă-nviorează;
În sânul ei iubirea Ta mă poartă
Și mă întreb adesea: cine oare,
Vreodată, ar putea să mă despartă,
Isuse scump, de dragostea Ta mare?!
