Adeseori, mă simt cuprins de jale
Când văd în fața mea pustiul sec,
Atunci când se ridică munți pe cale
Ce parcă niciodată n-am să-i trec.
Când văd în fața mea pustiul sec,
Atunci când se ridică munți pe cale
Ce parcă niciodată n-am să-i trec.
De multe ori, acei ce-mi sunt aproape
Slujesc fără să știe celui rău,
/: Și-n răutatea lor mă-mping spre ape
Ce ar putea să-mi stingă duhul meu. :/
Slujesc fără să știe celui rău,
/: Și-n răutatea lor mă-mping spre ape
Ce ar putea să-mi stingă duhul meu. :/
Sunt zile când cărarea vieții mele
E-atât de-ngustă căci mă înfior…
Poverile îmi sunt atât de grele,
Căci mi se clatină al meu picior.
E-atât de-ngustă căci mă înfior…
Poverile îmi sunt atât de grele,
Căci mi se clatină al meu picior.
Sub ochii mei, se surpă bolovanii
Din zidul ce l-am ridicat cu greu,
/: Mi-e teamă când privesc cum se duc anii
Și nu se împlinește visul meu. :/
Din zidul ce l-am ridicat cu greu,
/: Mi-e teamă când privesc cum se duc anii
Și nu se împlinește visul meu. :/
Ce mult aș fi dorit s-ajung odată
Pe mult visatul vârf de munte sfânt,
În oaza-aceea sfântă, minunată,
Ce încă mulți o caută pe pământ…
Pe mult visatul vârf de munte sfânt,
În oaza-aceea sfântă, minunată,
Ce încă mulți o caută pe pământ…
Dar când credeam că sunt pe înălțime,
S-a prăvălit o stâncă sub picior,
/: Simțeam cum cad în jos spre-ntunecime,
Și-am fost cuprins de un amar fior. :/
S-a prăvălit o stâncă sub picior,
/: Simțeam cum cad în jos spre-ntunecime,
Și-am fost cuprins de un amar fior. :/
Eu nu îmi voi schimba nicicând dorința
De a urca… chiar dacă urc plângând,
Căci vreau să-nvăț din plin ce-i umilința
Și-n orice ceas, să fiu găsit urcând…
De a urca… chiar dacă urc plângând,
Căci vreau să-nvăț din plin ce-i umilința
Și-n orice ceas, să fiu găsit urcând…
Chiar dacă simt din plin singurătatea
Când și cei dragi mă răsplătesc cu rău,
/: Nu mă-ndoiesc vreodată că dreptatea
În jurul meu, o face Dumnezeu! :/
Când și cei dragi mă răsplătesc cu rău,
/: Nu mă-ndoiesc vreodată că dreptatea
În jurul meu, o face Dumnezeu! :/
Adeseori, mă simt cuprins de jale
Când văd în fața mea pustiul sec,
Atunci când se ridică munți pe cale
Ce parcă niciodată n-am să-i trec.
Când văd în fața mea pustiul sec,
Atunci când se ridică munți pe cale
Ce parcă niciodată n-am să-i trec.
De multe ori, acei ce-mi sunt aproape
Slujesc fără să știe celui rău,
/: Și-n răutatea lor mă-mping spre ape
Ce ar putea să-mi stingă duhul meu. :/
Slujesc fără să știe celui rău,
/: Și-n răutatea lor mă-mping spre ape
Ce ar putea să-mi stingă duhul meu. :/
Sunt zile când cărarea vieții mele
E-atât de-ngustă căci mă înfior…
Poverile îmi sunt atât de grele,
Căci mi se clatină al meu picior.
E-atât de-ngustă căci mă înfior…
Poverile îmi sunt atât de grele,
Căci mi se clatină al meu picior.
Sub ochii mei, se surpă bolovanii
Din zidul ce l-am ridicat cu greu,
/: Mi-e teamă când privesc cum se duc anii
Și nu se împlinește visul meu. :/
Din zidul ce l-am ridicat cu greu,
/: Mi-e teamă când privesc cum se duc anii
Și nu se împlinește visul meu. :/
Ce mult aș fi dorit s-ajung odată
Pe mult visatul vârf de munte sfânt,
În oaza-aceea sfântă, minunată,
Ce încă mulți o caută pe pământ…
Pe mult visatul vârf de munte sfânt,
În oaza-aceea sfântă, minunată,
Ce încă mulți o caută pe pământ…
Dar când credeam că sunt pe înălțime,
S-a prăvălit o stâncă sub picior,
/: Simțeam cum cad în jos spre-ntunecime,
Și-am fost cuprins de un amar fior. :/
S-a prăvălit o stâncă sub picior,
/: Simțeam cum cad în jos spre-ntunecime,
Și-am fost cuprins de un amar fior. :/
Eu nu îmi voi schimba nicicând dorința
De a urca… chiar dacă urc plângând,
Căci vreau să-nvăț din plin ce-i umilința
Și-n orice ceas, să fiu găsit urcând…
De a urca… chiar dacă urc plângând,
Căci vreau să-nvăț din plin ce-i umilința
Și-n orice ceas, să fiu găsit urcând…
Chiar dacă simt din plin singurătatea
Când și cei dragi mă răsplătesc cu rău,
/: Nu mă-ndoiesc vreodată că dreptatea
În jurul meu, o face Dumnezeu! :/
Când și cei dragi mă răsplătesc cu rău,
/: Nu mă-ndoiesc vreodată că dreptatea
În jurul meu, o face Dumnezeu! :/
