Doamne câtă fericire,
Câtă pace am primit,
Câtă sfânta ocrotire
De la Tine, Doamne Sfânt!
Câtă pace am primit,
Câtă sfânta ocrotire
De la Tine, Doamne Sfânt!
Cuvinte n-am de-ajuns
Să pot să-Ți mulțumesc,
Că-n suflet mi-ai sădit
Al Tău cuvânt.
Din grele strâmtorări,
Doar harul Tău ceresc
M-a scos și m-antărit
Să pot să-Ți cânt!
Să pot să-Ți mulțumesc,
Că-n suflet mi-ai sădit
Al Tău cuvânt.
Din grele strâmtorări,
Doar harul Tău ceresc
M-a scos și m-antărit
Să pot să-Ți cânt!
Când eram zdrobit pe cale,
Și când toți m-au părăsit
Tu mi-ai fost a mea salvare,
Tu cu fapta m-ai iubit!
Și când toți m-au părăsit
Tu mi-ai fost a mea salvare,
Tu cu fapta m-ai iubit!
Mâna ta a fost cu mine
Pretutindeni în nevoi,
M-a condus mereu cu bine
Dându-mi și speranțe noi.
Pretutindeni în nevoi,
M-a condus mereu cu bine
Dându-mi și speranțe noi.
Doamne câtă fericire,
Câtă pace am primit,
Câtă sfânta ocrotire
De la Tine, Doamne Sfânt!
Câtă pace am primit,
Câtă sfânta ocrotire
De la Tine, Doamne Sfânt!
Cuvinte n-am de-ajuns
Să pot să-Ți mulțumesc,
Că-n suflet mi-ai sădit
Al Tău cuvânt.
Din grele strâmtorări,
Doar harul Tău ceresc
M-a scos și m-antărit
Să pot să-Ți cânt!
Să pot să-Ți mulțumesc,
Că-n suflet mi-ai sădit
Al Tău cuvânt.
Din grele strâmtorări,
Doar harul Tău ceresc
M-a scos și m-antărit
Să pot să-Ți cânt!
Când eram zdrobit pe cale,
Și când toți m-au părăsit
Tu mi-ai fost a mea salvare,
Tu cu fapta m-ai iubit!
Și când toți m-au părăsit
Tu mi-ai fost a mea salvare,
Tu cu fapta m-ai iubit!
Mâna ta a fost cu mine
Pretutindeni în nevoi,
M-a condus mereu cu bine
Dându-mi și speranțe noi.
Pretutindeni în nevoi,
M-a condus mereu cu bine
Dându-mi și speranțe noi.