Adeseori îți pare grea-ncercarea,
Necazul e prea greu de suferit,
Se îngustează tot mai mult cărarea
Pe care înspre ceruri ai pornit.
În jurul tău, cei răi și plini de ură,
Aruncă cu batjocuri și dispreț
În crezul tău și-a ta învățătură,
Și-adeseori ești singur și răzleț.
Necazul e prea greu de suferit,
Se îngustează tot mai mult cărarea
Pe care înspre ceruri ai pornit.
În jurul tău, cei răi și plini de ură,
Aruncă cu batjocuri și dispreț
În crezul tău și-a ta învățătură,
Și-adeseori ești singur și răzleț.
Necazurile vieții-aduc răbdarea
Ce-n taina ei ascunde umilința,
Dar cel ce rabdă pân' la capăt încercarea
Triumfător, câștigă biruința.
Ce-n taina ei ascunde umilința,
Dar cel ce rabdă pân' la capăt încercarea
Triumfător, câștigă biruința.
Când reci fiori de teamă iau ființă
În mintea ta, nicicând nu dispera!
Privește înainte cu credință,
Căci Soarele din nou va lumina.
Ai grijă să nu cazi de oboseală,
În încercări rămâi neclătinat,
Căci biruința iasă la iveală
Când umilit în taină ai răbdat…
În mintea ta, nicicând nu dispera!
Privește înainte cu credință,
Căci Soarele din nou va lumina.
Ai grijă să nu cazi de oboseală,
În încercări rămâi neclătinat,
Căci biruința iasă la iveală
Când umilit în taină ai răbdat…
Când rana umilinței rău te doare,
Din crucea ce-ai primit-o, nu tăia!
Nu asculta de voci amăgitoare,
Fii gata în necazuri a răbda…
Căci din necaz, n-ajungi la biruință
Căutând un drum mai scurt și mai ușor;
Numai răbdând necazul prin credință
Din luptă vei ieși învingător!
Din crucea ce-ai primit-o, nu tăia!
Nu asculta de voci amăgitoare,
Fii gata în necazuri a răbda…
Căci din necaz, n-ajungi la biruință
Căutând un drum mai scurt și mai ușor;
Numai răbdând necazul prin credință
Din luptă vei ieși învingător!
Ce har măreț să rabzi cu bucurie,
Purtând pe umeri crucea, fericit…
Să poți a fi în lume mărturie
Acelor ce răbdând, au obosit.
Ce mare har, în veacul răutății
Să fii rob bun, răbdării devotat,
Știind că numele în Cartea Vieții
Ți-e scris de Cel ce moartea a răbdat…
Purtând pe umeri crucea, fericit…
Să poți a fi în lume mărturie
Acelor ce răbdând, au obosit.
Ce mare har, în veacul răutății
Să fii rob bun, răbdării devotat,
Știind că numele în Cartea Vieții
Ți-e scris de Cel ce moartea a răbdat…
Adeseori îți pare grea-ncercarea,
Necazul e prea greu de suferit,
Se îngustează tot mai mult cărarea
Pe care înspre ceruri ai pornit.
În jurul tău, cei răi și plini de ură,
Aruncă cu batjocuri și dispreț
În crezul tău și-a ta învățătură,
Și-adeseori ești singur și răzleț.
Necazul e prea greu de suferit,
Se îngustează tot mai mult cărarea
Pe care înspre ceruri ai pornit.
În jurul tău, cei răi și plini de ură,
Aruncă cu batjocuri și dispreț
În crezul tău și-a ta învățătură,
Și-adeseori ești singur și răzleț.
Necazurile vieții-aduc răbdarea
Ce-n taina ei ascunde umilința,
Dar cel ce rabdă pân' la capăt încercarea
Triumfător, câștigă biruința.
Ce-n taina ei ascunde umilința,
Dar cel ce rabdă pân' la capăt încercarea
Triumfător, câștigă biruința.
Când reci fiori de teamă iau ființă
În mintea ta, nicicând nu dispera!
Privește înainte cu credință,
Căci Soarele din nou va lumina.
Ai grijă să nu cazi de oboseală,
În încercări rămâi neclătinat,
Căci biruința iasă la iveală
Când umilit în taină ai răbdat…
În mintea ta, nicicând nu dispera!
Privește înainte cu credință,
Căci Soarele din nou va lumina.
Ai grijă să nu cazi de oboseală,
În încercări rămâi neclătinat,
Căci biruința iasă la iveală
Când umilit în taină ai răbdat…
Când rana umilinței rău te doare,
Din crucea ce-ai primit-o, nu tăia!
Nu asculta de voci amăgitoare,
Fii gata în necazuri a răbda…
Căci din necaz, n-ajungi la biruință
Căutând un drum mai scurt și mai ușor;
Numai răbdând necazul prin credință
Din luptă vei ieși învingător!
Din crucea ce-ai primit-o, nu tăia!
Nu asculta de voci amăgitoare,
Fii gata în necazuri a răbda…
Căci din necaz, n-ajungi la biruință
Căutând un drum mai scurt și mai ușor;
Numai răbdând necazul prin credință
Din luptă vei ieși învingător!
Ce har măreț să rabzi cu bucurie,
Purtând pe umeri crucea, fericit…
Să poți a fi în lume mărturie
Acelor ce răbdând, au obosit.
Ce mare har, în veacul răutății
Să fii rob bun, răbdării devotat,
Știind că numele în Cartea Vieții
Ți-e scris de Cel ce moartea a răbdat…
Purtând pe umeri crucea, fericit…
Să poți a fi în lume mărturie
Acelor ce răbdând, au obosit.
Ce mare har, în veacul răutății
Să fii rob bun, răbdării devotat,
Știind că numele în Cartea Vieții
Ți-e scris de Cel ce moartea a răbdat…
