Sub piatra rece era pus Lazăr

Sub piatra rece era pus Lazăr
Sulul de pânză trupul Îi învelea
Marta, Maria plângeau cu lacrimi
Fratele lor cel iubit, iată a plecat

Amară-i durerea când noi ne despărțim
Se duce un frate se duce un părinte
Ne ducem cu toți rând pe rând
Și plângem cu lacrimi durerea ce anii
Nicicând n-o vor șterge din gând.

Ce este viața aici sub soare
Este o întrebare rămasă fără răspuns
Vorbe sau taine ce au valoare
Capătă sens când se spune a fost de-ajuns

Și noi ne punem giulgiul întristării
Sufletul nostru de jale este cuprins
Se frânge stâlpul ce în ani și în vremuri
Statornic ramase și în lupta a fost neînvins

Domnul vorbește, El poruncește
Sufletul cheamă pe nume, vino acum
Ființă dragă ne părăsește
Se duce acasă în raiul ceresc și sfânt

Durerea amară odată s-a sfârși
Viața va trece și noi ne vom duce
Ne ducem înspre infinit
Ne ducem acasă ne ducem în slavă
Ne ducem la Domnul iubit.