Spre cer imi zboara gândul meu

Spre cer imi zboara gândul meu
Cand inima-mi slabeste
Si-aud un glas din Dumnezeu
Ce tainic imi vorbește

E drumul meu atat de lung
Primejdia-i prea mare
Eu tinta parca nu ajung
Pe drumul fara soare
Sunt prea multi spini in jurul meu
Pe dealuri mari si grele
Te-aștept sa ma ajuti mereu
La crucea vietii mele

Sageti dusmane vin oricând
Si rana-mi sangereaza
Dar glasul cel atat de bland
Din nou ma-mbarbateaza

Ma scol si iar pornesc la drum
Cu crucea un spinare
Nu-i tinta prea departe acum
Si simt o-nviorare
Eu las al drumului tumult
Si-a inimii durere
Si glasul dulce Il ascult
Cu stropi de vis si miere.

Deodata vad in drumul meu
Un rau si o cetate
Si ma întreb: voi trece eu
Cu crucea mea in spate?

Dar glasul care m-a condus
Pe-ngusta cararuie
Sopti: priveste la Isus
Cel rastignit in cuie
Tu pune-ti crucea vietii jos
Si treci raul din fata
Si glasul m-a condus atunci
Spre-o noua dimineata

In poarta de mărgăritar
Eram plin de uimire
Văzând un astru plin de har
ISUS CERESCUL MIRE

Cu glasul Sau atat de bland
Chematu-m-a la Sine
Si-au izbucnit atunci cântând
Ostirile divine
O, Domnul meu eu sunt prea mic
Sa-ti merit răsplătirea
Dar El mi-a zis: o, nu-i nimic
Caci totul e iubirea