Singurătăți și-ndepărtări,
Mă-nchid ca-ntr-o cetate,
Și-adesea printre negre zări,
Nici gândul nu-mi străbate!
Dar când la Tine Doamne vin,
Ușor mi-e totul și senin,
Tu-mi schimbi în binecuvântări
Singurătăți și-ndepărtări!
Mă-nchid ca-ntr-o cetate,
Și-adesea printre negre zări,
Nici gândul nu-mi străbate!
Dar când la Tine Doamne vin,
Ușor mi-e totul și senin,
Tu-mi schimbi în binecuvântări
Singurătăți și-ndepărtări!
Dezamăgiri și-ndurerări,
Mă ard și mă sfâșie,
Și-n toate cele patru zări,
Văd numai vijelie.
Dar când spre Tine Doamne vin
Mi-e pașnic totul și senin.
Tu-mi schimbi în binecuvântări
Dezamăgiri și-ndurerări.
Mă ard și mă sfâșie,
Și-n toate cele patru zări,
Văd numai vijelie.
Dar când spre Tine Doamne vin
Mi-e pașnic totul și senin.
Tu-mi schimbi în binecuvântări
Dezamăgiri și-ndurerări.
Neliniștiri și-amenințări,
Mă-nconjor ca o mare,
Și cât privesc în depărtări,
Nu văd nici o scăpare.
Dar când spre Tine Doamne vin
Frumos văd totul și senin,
Tu-mi schimbi în binecuvântări,
Neliniștiri și-amenințări.
Mă-nconjor ca o mare,
Și cât privesc în depărtări,
Nu văd nici o scăpare.
Dar când spre Tine Doamne vin
Frumos văd totul și senin,
Tu-mi schimbi în binecuvântări,
Neliniștiri și-amenințări.
Singurătăți și-ndepărtări,
Mă-nchid ca-ntr-o cetate,
Și-adesea printre negre zări,
Nici gândul nu-mi străbate!
Dar când la Tine Doamne vin,
Ușor mi-e totul și senin,
Tu-mi schimbi în binecuvântări
Singurătăți și-ndepărtări!
Mă-nchid ca-ntr-o cetate,
Și-adesea printre negre zări,
Nici gândul nu-mi străbate!
Dar când la Tine Doamne vin,
Ușor mi-e totul și senin,
Tu-mi schimbi în binecuvântări
Singurătăți și-ndepărtări!
Dezamăgiri și-ndurerări,
Mă ard și mă sfâșie,
Și-n toate cele patru zări,
Văd numai vijelie.
Dar când spre Tine Doamne vin
Mi-e pașnic totul și senin.
Tu-mi schimbi în binecuvântări
Dezamăgiri și-ndurerări.
Mă ard și mă sfâșie,
Și-n toate cele patru zări,
Văd numai vijelie.
Dar când spre Tine Doamne vin
Mi-e pașnic totul și senin.
Tu-mi schimbi în binecuvântări
Dezamăgiri și-ndurerări.
Neliniștiri și-amenințări,
Mă-nconjor ca o mare,
Și cât privesc în depărtări,
Nu văd nici o scăpare.
Dar când spre Tine Doamne vin
Frumos văd totul și senin,
Tu-mi schimbi în binecuvântări,
Neliniștiri și-amenințări.
Mă-nconjor ca o mare,
Și cât privesc în depărtări,
Nu văd nici o scăpare.
Dar când spre Tine Doamne vin
Frumos văd totul și senin,
Tu-mi schimbi în binecuvântări,
Neliniștiri și-amenințări.