Sfințește, Isuse, Tu, inima mea,
Pe Tine mereu să Te-aleg;
De crucea Golgotei al meu gând aș vrea
Cu lanțul iubirii să-l leg.
Pe Tine mereu să Te-aleg;
De crucea Golgotei al meu gând aș vrea
Cu lanțul iubirii să-l leg.
Inundă-mă-n suflet cu Duhul Tău Sfânt
Și dă-mi o credință de fier
Să-mi țină în cuget al vieții Cuvânt
Și-o dragoste adâncă de cer.
Și dă-mi o credință de fier
Să-mi țină în cuget al vieții Cuvânt
Și-o dragoste adâncă de cer.
Sfințește, Isuse, Tu, cugetul meu
Și spală-l de tot ce-i murdar!
Lumina Ta, Doamne să-l umple mereu
De dragoste sfântă și har!
Și spală-l de tot ce-i murdar!
Lumina Ta, Doamne să-l umple mereu
De dragoste sfântă și har!
Sfințește, Isuse, degrab' ochii mei
Căci simt cum în suflet slăbesc
De-atâta-ntuneric ce intră prin ei
Și pierd traiul duhovnicesc!
Căci simt cum în suflet slăbesc
De-atâta-ntuneric ce intră prin ei
Și pierd traiul duhovnicesc!
Sfințește, Isuse, al meu duh zdrobit
De jarul durerii din piept
Și iartă-mi vorbirea când mult am cârtit
Și n-am vrut smerit să Te-aștept!
De jarul durerii din piept
Și iartă-mi vorbirea când mult am cârtit
Și n-am vrut smerit să Te-aștept!
Sfințește, Isuse, Tu, inima mea,
Pe Tine mereu să Te-aleg;
De crucea Golgotei al meu gând aș vrea
Cu lanțul iubirii să-l leg.
Pe Tine mereu să Te-aleg;
De crucea Golgotei al meu gând aș vrea
Cu lanțul iubirii să-l leg.
Inundă-mă-n suflet cu Duhul Tău Sfânt
Și dă-mi o credință de fier
Să-mi țină în cuget al vieții Cuvânt
Și-o dragoste adâncă de cer.
Și dă-mi o credință de fier
Să-mi țină în cuget al vieții Cuvânt
Și-o dragoste adâncă de cer.
Sfințește, Isuse, Tu, cugetul meu
Și spală-l de tot ce-i murdar!
Lumina Ta, Doamne să-l umple mereu
De dragoste sfântă și har!
Și spală-l de tot ce-i murdar!
Lumina Ta, Doamne să-l umple mereu
De dragoste sfântă și har!
Sfințește, Isuse, degrab' ochii mei
Căci simt cum în suflet slăbesc
De-atâta-ntuneric ce intră prin ei
Și pierd traiul duhovnicesc!
Căci simt cum în suflet slăbesc
De-atâta-ntuneric ce intră prin ei
Și pierd traiul duhovnicesc!
Sfințește, Isuse, al meu duh zdrobit
De jarul durerii din piept
Și iartă-mi vorbirea când mult am cârtit
Și n-am vrut smerit să Te-aștept!
De jarul durerii din piept
Și iartă-mi vorbirea când mult am cârtit
Și n-am vrut smerit să Te-aștept!
