Să locuiesc în Templul Tău Părinte,
Doresc adânc în orice vreme,
De-acolo să privesc și mai fierbinte
Întregu-mi suflet să te cheme.
Doresc adânc în orice vreme,
De-acolo să privesc și mai fierbinte
Întregu-mi suflet să te cheme.
Să locuiesc deplin în Templul legii
Sfințeniei și îndurării,
Să pot pricepe taina fărdelegii,
Și taina veșnic-a iertării.
Sfințeniei și îndurării,
Să pot pricepe taina fărdelegii,
Și taina veșnic-a iertării.
Să locuiesc în dragostea curată,
Slăvitul Templu al luminii,
Privind de-aici în lumea-ntunecată,
Pricep și florile și spinii.
Slăvitul Templu al luminii,
Privind de-aici în lumea-ntunecată,
Pricep și florile și spinii.
Pricep și Adevărul și minciuna;
Și bucuria și durerea;
Și starea liniștită și furtuna,
Și ura grea și mângâierea!
Și bucuria și durerea;
Și starea liniștită și furtuna,
Și ura grea și mângâierea!
Să nu mă-mpiedice perdeaua ceții,
Ce-o pun vrăjmașii-n fața porții,
Să locuiesc întreg în Templul vieții,
Zdrobind puterea rece-a morții.
Ce-o pun vrăjmașii-n fața porții,
Să locuiesc întreg în Templul vieții,
Zdrobind puterea rece-a morții.
Căci numai când în Templul Tău Părinte,
Eu locuiesc sfințit de Tine
Prin Duhul pot pricepe din nainte,
Adâncul tainelor divine!
Eu locuiesc sfințit de Tine
Prin Duhul pot pricepe din nainte,
Adâncul tainelor divine!
C-aici, în orbitoarea frumusețe,
Din casa harurilor plină,
E strălucirea sfintei Tale Fețe,
Ce schimbă totul în lumină!
Din casa harurilor plină,
E strălucirea sfintei Tale Fețe,
Ce schimbă totul în lumină!
Să locuiesc în Templul Tău Părinte,
Doresc adânc în orice vreme,
De-acolo să privesc și mai fierbinte
Întregu-mi suflet să te cheme.
Doresc adânc în orice vreme,
De-acolo să privesc și mai fierbinte
Întregu-mi suflet să te cheme.
Să locuiesc deplin în Templul legii
Sfințeniei și îndurării,
Să pot pricepe taina fărdelegii,
Și taina veșnic-a iertării.
Sfințeniei și îndurării,
Să pot pricepe taina fărdelegii,
Și taina veșnic-a iertării.
Să locuiesc în dragostea curată,
Slăvitul Templu al luminii,
Privind de-aici în lumea-ntunecată,
Pricep și florile și spinii.
Slăvitul Templu al luminii,
Privind de-aici în lumea-ntunecată,
Pricep și florile și spinii.
Pricep și Adevărul și minciuna;
Și bucuria și durerea;
Și starea liniștită și furtuna,
Și ura grea și mângâierea!
Și bucuria și durerea;
Și starea liniștită și furtuna,
Și ura grea și mângâierea!
Să nu mă-mpiedice perdeaua ceții,
Ce-o pun vrăjmașii-n fața porții,
Să locuiesc întreg în Templul vieții,
Zdrobind puterea rece-a morții.
Ce-o pun vrăjmașii-n fața porții,
Să locuiesc întreg în Templul vieții,
Zdrobind puterea rece-a morții.
Căci numai când în Templul Tău Părinte,
Eu locuiesc sfințit de Tine
Prin Duhul pot pricepe din nainte,
Adâncul tainelor divine!
Eu locuiesc sfințit de Tine
Prin Duhul pot pricepe din nainte,
Adâncul tainelor divine!
C-aici, în orbitoarea frumusețe,
Din casa harurilor plină,
E strălucirea sfintei Tale Fețe,
Ce schimbă totul în lumină!
Din casa harurilor plină,
E strălucirea sfintei Tale Fețe,
Ce schimbă totul în lumină!
