S-au năpustit spre mine

S-au năpustit spre mine negre gânduri,
Ca niște oști sălbatice din iad,
/: Și beznă poartă lungile lor rânduri,
Ce-mi înfășoară duhul ca să cad! :/

Mă vor trântit, gemând, în țărna rece,
Acoperit în deznădejde grea,
/: Să nu mai văd în jur ce se petrece,
Cu ochi legați îmi vor credința mea! :/

Dar simt, Isuse, mâna Ta cea bună
Cum mă cuprinde și mă ia de jos,
/: Și văd că iarăși suntem împreună
În raiul păcii sfinte, luminos. :/

Tu nu mă lași strivit de negre gânduri,
Ci gândul Tău mi-l torni în duh mereu,
/: Din el se nasc apoi senine rânduri
De oști cerești cu chip de Dumnezeu! :/