Ridică-ți ochii și privește,
Că-n tot ce este-n jurul tău,
Te copleșește bunătatea
Și dragostea lui Dumnezeu!
Pe-Acela care-I fericirea
Și viața ta de veșnicii,
Pe-Acel ce singur te iubește,
Tu nu-L asculți? De ce nu vii?
Că-n tot ce este-n jurul tău,
Te copleșește bunătatea
Și dragostea lui Dumnezeu!
Pe-Acela care-I fericirea
Și viața ta de veșnicii,
Pe-Acel ce singur te iubește,
Tu nu-L asculți? De ce nu vii?
Când se cutremură pământul,
Când guri de spaimă se deschid,
Când șerpii plăgilor și morții
Atâtea mii de vieți ucid,
Prin toate Dumnezeu te strigă
Să-ntorci din căile pustii.
Să vii la El să ai viața.
Tu nu-L auzi? De ce nu vii?
Când guri de spaimă se deschid,
Când șerpii plăgilor și morții
Atâtea mii de vieți ucid,
Prin toate Dumnezeu te strigă
Să-ntorci din căile pustii.
Să vii la El să ai viața.
Tu nu-L auzi? De ce nu vii?
Atâtea tainice-adevăruri
Răsar din locul cel ascuns
Și la-ntrebarea-nfiorată
Ți-arată limpede răspuns:
Când Mâna Domnului cea mare
Te zguduie din temelii,
Că a sosit plinirea vremii
Tu nu simțești?
De ce nu vii?
Răsar din locul cel ascuns
Și la-ntrebarea-nfiorată
Ți-arată limpede răspuns:
Când Mâna Domnului cea mare
Te zguduie din temelii,
Că a sosit plinirea vremii
Tu nu simțești?
De ce nu vii?
Ce fericiți sunt toți aceia
Ce Lui pe veci s-au dăruit:
Cu câtă bucurie-așteaptă
Tărâmul cel făgăduit!
La minunata fericire
De ce nu vrei părtaș să fii?
I-atât de bine lângă Domnul!
De ce nu vii?
De ce nu vii?
Ce Lui pe veci s-au dăruit:
Cu câtă bucurie-așteaptă
Tărâmul cel făgăduit!
La minunata fericire
De ce nu vrei părtaș să fii?
I-atât de bine lângă Domnul!
De ce nu vii?
De ce nu vii?
Ridică-ți ochii și privește,
Că-n tot ce este-n jurul tău,
Te copleșește bunătatea
Și dragostea lui Dumnezeu!
Pe-Acela care-I fericirea
Și viața ta de veșnicii,
Pe-Acel ce singur te iubește,
Tu nu-L asculți? De ce nu vii?
Că-n tot ce este-n jurul tău,
Te copleșește bunătatea
Și dragostea lui Dumnezeu!
Pe-Acela care-I fericirea
Și viața ta de veșnicii,
Pe-Acel ce singur te iubește,
Tu nu-L asculți? De ce nu vii?
Când se cutremură pământul,
Când guri de spaimă se deschid,
Când șerpii plăgilor și morții
Atâtea mii de vieți ucid,
Prin toate Dumnezeu te strigă
Să-ntorci din căile pustii.
Să vii la El să ai viața.
Tu nu-L auzi? De ce nu vii?
Când guri de spaimă se deschid,
Când șerpii plăgilor și morții
Atâtea mii de vieți ucid,
Prin toate Dumnezeu te strigă
Să-ntorci din căile pustii.
Să vii la El să ai viața.
Tu nu-L auzi? De ce nu vii?
Atâtea tainice-adevăruri
Răsar din locul cel ascuns
Și la-ntrebarea-nfiorată
Ți-arată limpede răspuns:
Când Mâna Domnului cea mare
Te zguduie din temelii,
Că a sosit plinirea vremii
Tu nu simțești?
De ce nu vii?
Răsar din locul cel ascuns
Și la-ntrebarea-nfiorată
Ți-arată limpede răspuns:
Când Mâna Domnului cea mare
Te zguduie din temelii,
Că a sosit plinirea vremii
Tu nu simțești?
De ce nu vii?
Ce fericiți sunt toți aceia
Ce Lui pe veci s-au dăruit:
Cu câtă bucurie-așteaptă
Tărâmul cel făgăduit!
La minunata fericire
De ce nu vrei părtaș să fii?
I-atât de bine lângă Domnul!
De ce nu vii?
De ce nu vii?
Ce Lui pe veci s-au dăruit:
Cu câtă bucurie-așteaptă
Tărâmul cel făgăduit!
La minunata fericire
De ce nu vrei părtaș să fii?
I-atât de bine lângă Domnul!
De ce nu vii?
De ce nu vii?
