Purtat de râul fericirii
Eram atunci când Te slujeam;
Pe calea strâmt-a mântuirii
De Tine mă apropiam.
Eram atunci când Te slujeam;
Pe calea strâmt-a mântuirii
De Tine mă apropiam.
/: O, iartă-mi, Doamne, astăzi traiul,
Greșelile de zi cu zi!
Ridică-mă, dă-mi iarăși cântul
Ca, mai cu drag, să-Ți pot sluji! :/
Greșelile de zi cu zi!
Ridică-mă, dă-mi iarăși cântul
Ca, mai cu drag, să-Ți pot sluji! :/
Adesea, când e grea povara,
Cad la pământ și plâng mereu
Și nimeni nu-mi ridică crucea
Decât Tu singur, Domnul meu.
Cad la pământ și plâng mereu
Și nimeni nu-mi ridică crucea
Decât Tu singur, Domnul meu.
La Tine vin să-Ți spun amarul;
Altcineva n-ar auzi…
Tu ai urcat cu greu Calvarul,
Tu știi-nainte de-a-Ți vorbi.
Altcineva n-ar auzi…
Tu ai urcat cu greu Calvarul,
Tu știi-nainte de-a-Ți vorbi.
Când părăsit am fost în lume
Și alungat de toți pe rând,
De n-ar fi fost slăvitu-Ți Nume,
Cui mă plângeam pe-acest pământ?
Și alungat de toți pe rând,
De n-ar fi fost slăvitu-Ți Nume,
Cui mă plângeam pe-acest pământ?
Tu-asculți, o, Doamne, rugăciunea!
De-aceea vin toți cei săraci,
Că peste toate e minunea:
Ce oamenii nu pot, Tu faci!
De-aceea vin toți cei săraci,
Că peste toate e minunea:
Ce oamenii nu pot, Tu faci!
Purtat de râul fericirii
Eram atunci când Te slujeam;
Pe calea strâmt-a mântuirii
De Tine mă apropiam.
Eram atunci când Te slujeam;
Pe calea strâmt-a mântuirii
De Tine mă apropiam.
/: O, iartă-mi, Doamne, astăzi traiul,
Greșelile de zi cu zi!
Ridică-mă, dă-mi iarăși cântul
Ca, mai cu drag, să-Ți pot sluji! :/
Greșelile de zi cu zi!
Ridică-mă, dă-mi iarăși cântul
Ca, mai cu drag, să-Ți pot sluji! :/
Adesea, când e grea povara,
Cad la pământ și plâng mereu
Și nimeni nu-mi ridică crucea
Decât Tu singur, Domnul meu.
Cad la pământ și plâng mereu
Și nimeni nu-mi ridică crucea
Decât Tu singur, Domnul meu.
La Tine vin să-Ți spun amarul;
Altcineva n-ar auzi…
Tu ai urcat cu greu Calvarul,
Tu știi-nainte de-a-Ți vorbi.
Altcineva n-ar auzi…
Tu ai urcat cu greu Calvarul,
Tu știi-nainte de-a-Ți vorbi.
Când părăsit am fost în lume
Și alungat de toți pe rând,
De n-ar fi fost slăvitu-Ți Nume,
Cui mă plângeam pe-acest pământ?
Și alungat de toți pe rând,
De n-ar fi fost slăvitu-Ți Nume,
Cui mă plângeam pe-acest pământ?
Tu-asculți, o, Doamne, rugăciunea!
De-aceea vin toți cei săraci,
Că peste toate e minunea:
Ce oamenii nu pot, Tu faci!
De-aceea vin toți cei săraci,
Că peste toate e minunea:
Ce oamenii nu pot, Tu faci!
