Domnul mi-e păstorul
Și eu lipsă de nimic nu voi duce;
El mă paște la pășune
Și la ape de odihnă El mă duce.
Îmi inviorează sufletul și mă povățuiește
Pe cărările Lui drepte din pricina numelui Său!
Și eu lipsă de nimic nu voi duce;
El mă paște la pășune
Și la ape de odihnă El mă duce.
Îmi inviorează sufletul și mă povățuiește
Pe cărările Lui drepte din pricina numelui Său!
Chiar de-ar fii să umblu-n valea umbrei morții
Nu mă tem de niciun rău, Tu ești cu mine
Toiagul si nuiaua Ta mă mângâie
De aceea îndurarea mă va însoți!
Nu mă tem de niciun rău, Tu ești cu mine
Toiagul si nuiaua Ta mă mângâie
De aceea îndurarea mă va însoți!
Domnul mi-e păstorul
Și eu lipsă de nimic nu voi duce;
El mă paște la pășune
Și la ape de odihnă El mă duce.
Îmi inviorează sufletul și mă povățuiește
Pe cărările Lui drepte din pricina numelui Său!
Și eu lipsă de nimic nu voi duce;
El mă paște la pășune
Și la ape de odihnă El mă duce.
Îmi inviorează sufletul și mă povățuiește
Pe cărările Lui drepte din pricina numelui Său!
Chiar de-ar fii să umblu-n valea umbrei morții
Nu mă tem de niciun rău, Tu ești cu mine
Toiagul si nuiaua Ta mă mângâie
De aceea îndurarea mă va însoți!
Nu mă tem de niciun rău, Tu ești cu mine
Toiagul si nuiaua Ta mă mângâie
De aceea îndurarea mă va însoți!