¹ O, Doamne, eu Te chem mereu
Degrab-să vii la mine,
Și ia aminte glasul meu,
Când eu Te chem pe Tine!…
Degrab-să vii la mine,
Și ia aminte glasul meu,
Când eu Te chem pe Tine!…
² Ca al tămâiei bun miros
Primește-a mea rugare,
Și ca al jertfelor prinos
A-mâinilor-nălțare.
Primește-a mea rugare,
Și ca al jertfelor prinos
A-mâinilor-nălțare.
³ La gură strajă să-mi așezi,
Să nu spun vorbe rele,
Tu să păzești și să veghezi
La ușa buzei mele!
Să nu spun vorbe rele,
Tu să păzești și să veghezi
La ușa buzei mele!
⁴ O, inima să nu-mi abați
Spre rău și spre păcate,
Și nici spre-a celor blestemați
Ospețe necurate!
Spre rău și spre păcate,
Și nici spre-a celor blestemați
Ospețe necurate!
⁵ Să mă lovească cel curat,
C-aceasta mi-e spre bine,
E ca un untdelemn turnat
Pedeapsa-i pentru mine!…
C-aceasta mi-e spre bine,
E ca un untdelemn turnat
Pedeapsa-i pentru mine!…
Să nu-ntorc capul de la ea
Întregi zilele mele,
Dar ne-ncetat mă voi ruga
În contra celor rele.
Întregi zilele mele,
Dar ne-ncetat mă voi ruga
În contra celor rele.
⁶ Când toți judecătorii lor
S-or prăvăli pe stâncă,
Atunci vor asculta cu dor
Povața mea adâncă!
S-or prăvăli pe stâncă,
Atunci vor asculta cu dor
Povața mea adâncă!
⁷ Cum e brăzdat și spintecat
Când e arat pământul,
Oasele-mi s-au împrăștiat,
Și-aproape mi-e mormântul!
Când e arat pământul,
Oasele-mi s-au împrăștiat,
Și-aproape mi-e mormântul!
⁸ De-aceea, Doamne, Domnul meu,
Privirea drept spre Tine,
La Tine adăpost caut eu:
Să nu mă lași pe mine!
Privirea drept spre Tine,
La Tine adăpost caut eu:
Să nu mă lași pe mine!
⁹ Păzește-mă de cursa rea
Întinsă vieții mele,
De piedicile-acelora
Ce pururi fac la rele.
Întinsă vieții mele,
De piedicile-acelora
Ce pururi fac la rele.
/: ¹⁰ Să cadă-n cursa celor răi,
Și-n lațul de pierzare,
În timp ce eu și toți ai Tăi
S-avem pe veci scăpare! :/
Și-n lațul de pierzare,
În timp ce eu și toți ai Tăi
S-avem pe veci scăpare! :/
¹ O, Doamne, eu Te chem mereu
Degrab-să vii la mine,
Și ia aminte glasul meu,
Când eu Te chem pe Tine!…
Degrab-să vii la mine,
Și ia aminte glasul meu,
Când eu Te chem pe Tine!…
² Ca al tămâiei bun miros
Primește-a mea rugare,
Și ca al jertfelor prinos
A-mâinilor-nălțare.
Primește-a mea rugare,
Și ca al jertfelor prinos
A-mâinilor-nălțare.
³ La gură strajă să-mi așezi,
Să nu spun vorbe rele,
Tu să păzești și să veghezi
La ușa buzei mele!
Să nu spun vorbe rele,
Tu să păzești și să veghezi
La ușa buzei mele!
⁴ O, inima să nu-mi abați
Spre rău și spre păcate,
Și nici spre-a celor blestemați
Ospețe necurate!
Spre rău și spre păcate,
Și nici spre-a celor blestemați
Ospețe necurate!
⁵ Să mă lovească cel curat,
C-aceasta mi-e spre bine,
E ca un untdelemn turnat
Pedeapsa-i pentru mine!…
C-aceasta mi-e spre bine,
E ca un untdelemn turnat
Pedeapsa-i pentru mine!…
Să nu-ntorc capul de la ea
Întregi zilele mele,
Dar ne-ncetat mă voi ruga
În contra celor rele.
Întregi zilele mele,
Dar ne-ncetat mă voi ruga
În contra celor rele.
⁶ Când toți judecătorii lor
S-or prăvăli pe stâncă,
Atunci vor asculta cu dor
Povața mea adâncă!
S-or prăvăli pe stâncă,
Atunci vor asculta cu dor
Povața mea adâncă!
⁷ Cum e brăzdat și spintecat
Când e arat pământul,
Oasele-mi s-au împrăștiat,
Și-aproape mi-e mormântul!
Când e arat pământul,
Oasele-mi s-au împrăștiat,
Și-aproape mi-e mormântul!
⁸ De-aceea, Doamne, Domnul meu,
Privirea drept spre Tine,
La Tine adăpost caut eu:
Să nu mă lași pe mine!
Privirea drept spre Tine,
La Tine adăpost caut eu:
Să nu mă lași pe mine!
⁹ Păzește-mă de cursa rea
Întinsă vieții mele,
De piedicile-acelora
Ce pururi fac la rele.
Întinsă vieții mele,
De piedicile-acelora
Ce pururi fac la rele.
/: ¹⁰ Să cadă-n cursa celor răi,
Și-n lațul de pierzare,
În timp ce eu și toți ai Tăi
S-avem pe veci scăpare! :/
Și-n lațul de pierzare,
În timp ce eu și toți ai Tăi
S-avem pe veci scăpare! :/
