¹ Binecuvântă al meu suflet pe Domnul pururi pe pământ,
Lăuntrul meu binecuvânte în veci Numele Lui cel sfânt!
² Binecuvântă al meu suflet pe Domnul, laude să-I spui,
Și nu uita în veci nici una din binefacerile Lui.
Lăuntrul meu binecuvânte în veci Numele Lui cel sfânt!
² Binecuvântă al meu suflet pe Domnul, laude să-I spui,
Și nu uita în veci nici una din binefacerile Lui.
³ El toată fărădelegea-ți iartă, El orice boli ți-o vindeca,
⁴ El izbăvește de la moarte și din mormânt viața ta!
Cu bunătate și-ndurare de El tu ești încununat,
⁵ De bunătăți la bătrânețe, de El tu fi-vei săturat.
⁴ El izbăvește de la moarte și din mormânt viața ta!
Cu bunătate și-ndurare de El tu ești încununat,
⁵ De bunătăți la bătrânețe, de El tu fi-vei săturat.
El te va face ca pe-un vultur înviorat și-ntinerit,
⁶ Căci Domnul face judecată, dreptate celui asuprit.
⁷ El și-a-arătat căile Sale lui Moise-așa voit-a El,
Și-a Lui lucrări nemaivăzute copiilor lui Israel.
⁶ Căci Domnul face judecată, dreptate celui asuprit.
⁷ El și-a-arătat căile Sale lui Moise-așa voit-a El,
Și-a Lui lucrări nemaivăzute copiilor lui Israel.
⁸ E Domnul milostiv de-a pururi, pe veșnicie e-ndurat,
A Lui răbdare e-ndelungă și-n bunătate e bogat.
⁹ El nu fără-ncetare ceartă nici ține-n veac a Lui mânii,
¹⁰ El nu ne face dup-a noastre păcate și ticăloșii.
A Lui răbdare e-ndelungă și-n bunătate e bogat.
⁹ El nu fără-ncetare ceartă nici ține-n veac a Lui mânii,
¹⁰ El nu ne face dup-a noastre păcate și ticăloșii.
¹¹ Ci cât de sus e cerul față de-acest pământ, așa mișel,
Atât e mila Lui de mare spre-aceia ce se tem de El,
¹² Cât de departe răsăritul de-apus - cu neclintite legi
Așa de mult departă Domnul de noi a noastre fărdelegi.
Atât e mila Lui de mare spre-aceia ce se tem de El,
¹² Cât de departe răsăritul de-apus - cu neclintite legi
Așa de mult departă Domnul de noi a noastre fărdelegi.
¹³ Precum se-ndură un părinte de-ai lui copii în orice fel,
Așa în veci se-ndură Domnul de-aceia ce se tem de El.
¹⁴ Căci știe El că suntem țărână, căci mâna-I sfântă ne-a făcut,
Și pururi El și-aduce-aminte că noi nu suntem decât lut.
Așa în veci se-ndură Domnul de-aceia ce se tem de El.
¹⁴ Căci știe El că suntem țărână, căci mâna-I sfântă ne-a făcut,
Și pururi El și-aduce-aminte că noi nu suntem decât lut.
¹⁵ O, omul… zilele lui scurte ca floarea ierbii sunt așa,
¹⁶ Când trece-un vânt, s-a dus… și-o uită chiar locul care-o cuprindea.
¹⁷ Dar pentru câți se tem de Domnul, El este-n veci îndurător,
Și bunătatea lui rămâne cu fiii și nepoții lor.
¹⁶ Când trece-un vânt, s-a dus… și-o uită chiar locul care-o cuprindea.
¹⁷ Dar pentru câți se tem de Domnul, El este-n veci îndurător,
Și bunătatea lui rămâne cu fiii și nepoții lor.
¹⁸ Spre-aceia care legământul cel sfânt al Lui îl vor păzi,
Și care-și vor aduce-aminte de-a Lui porunci spre-a le-mplini.
¹⁹ În ceruri Domnul așezat-a puternic tronul Lui încins
Și-a Lui domnie peste toate cu stăpânire s-a întins.
Și care-și vor aduce-aminte de-a Lui porunci spre-a le-mplini.
¹⁹ În ceruri Domnul așezat-a puternic tronul Lui încins
Și-a Lui domnie peste toate cu stăpânire s-a întins.
²⁰ O, binecuvântați pe Domnul toți îngerii Lui cei sfințiți,
Cei care-n veci sunteți puternici și-a Lui porunci le împliniți!
²¹ O, binecuvântați pe Domnul voi toate-a Lui cerești oștiri,
Voi robii Lui ce-I faceți voia păzind a-Lui orânduiri!
Cei care-n veci sunteți puternici și-a Lui porunci le împliniți!
²¹ O, binecuvântați pe Domnul voi toate-a Lui cerești oștiri,
Voi robii Lui ce-I faceți voia păzind a-Lui orânduiri!
²² O, binecuvântați pe Domnul voi toate lucrurile Lui,
În toate locurile unde e stăpânirea Domnului!
O, binecuvântați pe Domnul, voi câte Domnul v-a creat,
Pe Domnul binecuvântează-L, tu, suflet binecuvântat!
În toate locurile unde e stăpânirea Domnului!
O, binecuvântați pe Domnul, voi câte Domnul v-a creat,
Pe Domnul binecuvântează-L, tu, suflet binecuvântat!
¹ Binecuvântă al meu suflet pe Domnul pururi pe pământ,
Lăuntrul meu binecuvânte în veci Numele Lui cel sfânt!
² Binecuvântă al meu suflet pe Domnul, laude să-I spui,
Și nu uita în veci nici una din binefacerile Lui.
Lăuntrul meu binecuvânte în veci Numele Lui cel sfânt!
² Binecuvântă al meu suflet pe Domnul, laude să-I spui,
Și nu uita în veci nici una din binefacerile Lui.
³ El toată fărădelegea-ți iartă, El orice boli ți-o vindeca,
⁴ El izbăvește de la moarte și din mormânt viața ta!
Cu bunătate și-ndurare de El tu ești încununat,
⁵ De bunătăți la bătrânețe, de El tu fi-vei săturat.
⁴ El izbăvește de la moarte și din mormânt viața ta!
Cu bunătate și-ndurare de El tu ești încununat,
⁵ De bunătăți la bătrânețe, de El tu fi-vei săturat.
El te va face ca pe-un vultur înviorat și-ntinerit,
⁶ Căci Domnul face judecată, dreptate celui asuprit.
⁷ El și-a-arătat căile Sale lui Moise-așa voit-a El,
Și-a Lui lucrări nemaivăzute copiilor lui Israel.
⁶ Căci Domnul face judecată, dreptate celui asuprit.
⁷ El și-a-arătat căile Sale lui Moise-așa voit-a El,
Și-a Lui lucrări nemaivăzute copiilor lui Israel.
⁸ E Domnul milostiv de-a pururi, pe veșnicie e-ndurat,
A Lui răbdare e-ndelungă și-n bunătate e bogat.
⁹ El nu fără-ncetare ceartă nici ține-n veac a Lui mânii,
¹⁰ El nu ne face dup-a noastre păcate și ticăloșii.
A Lui răbdare e-ndelungă și-n bunătate e bogat.
⁹ El nu fără-ncetare ceartă nici ține-n veac a Lui mânii,
¹⁰ El nu ne face dup-a noastre păcate și ticăloșii.
¹¹ Ci cât de sus e cerul față de-acest pământ, așa mișel,
Atât e mila Lui de mare spre-aceia ce se tem de El,
¹² Cât de departe răsăritul de-apus - cu neclintite legi
Așa de mult departă Domnul de noi a noastre fărdelegi.
Atât e mila Lui de mare spre-aceia ce se tem de El,
¹² Cât de departe răsăritul de-apus - cu neclintite legi
Așa de mult departă Domnul de noi a noastre fărdelegi.
¹³ Precum se-ndură un părinte de-ai lui copii în orice fel,
Așa în veci se-ndură Domnul de-aceia ce se tem de El.
¹⁴ Căci știe El că suntem țărână, căci mâna-I sfântă ne-a făcut,
Și pururi El și-aduce-aminte că noi nu suntem decât lut.
Așa în veci se-ndură Domnul de-aceia ce se tem de El.
¹⁴ Căci știe El că suntem țărână, căci mâna-I sfântă ne-a făcut,
Și pururi El și-aduce-aminte că noi nu suntem decât lut.
¹⁵ O, omul… zilele lui scurte ca floarea ierbii sunt așa,
¹⁶ Când trece-un vânt, s-a dus… și-o uită chiar locul care-o cuprindea.
¹⁷ Dar pentru câți se tem de Domnul, El este-n veci îndurător,
Și bunătatea lui rămâne cu fiii și nepoții lor.
¹⁶ Când trece-un vânt, s-a dus… și-o uită chiar locul care-o cuprindea.
¹⁷ Dar pentru câți se tem de Domnul, El este-n veci îndurător,
Și bunătatea lui rămâne cu fiii și nepoții lor.
¹⁸ Spre-aceia care legământul cel sfânt al Lui îl vor păzi,
Și care-și vor aduce-aminte de-a Lui porunci spre-a le-mplini.
¹⁹ În ceruri Domnul așezat-a puternic tronul Lui încins
Și-a Lui domnie peste toate cu stăpânire s-a întins.
Și care-și vor aduce-aminte de-a Lui porunci spre-a le-mplini.
¹⁹ În ceruri Domnul așezat-a puternic tronul Lui încins
Și-a Lui domnie peste toate cu stăpânire s-a întins.
²⁰ O, binecuvântați pe Domnul toți îngerii Lui cei sfințiți,
Cei care-n veci sunteți puternici și-a Lui porunci le împliniți!
²¹ O, binecuvântați pe Domnul voi toate-a Lui cerești oștiri,
Voi robii Lui ce-I faceți voia păzind a-Lui orânduiri!
Cei care-n veci sunteți puternici și-a Lui porunci le împliniți!
²¹ O, binecuvântați pe Domnul voi toate-a Lui cerești oștiri,
Voi robii Lui ce-I faceți voia păzind a-Lui orânduiri!
²² O, binecuvântați pe Domnul voi toate lucrurile Lui,
În toate locurile unde e stăpânirea Domnului!
O, binecuvântați pe Domnul, voi câte Domnul v-a creat,
Pe Domnul binecuvântează-L, tu, suflet binecuvântat!
În toate locurile unde e stăpânirea Domnului!
O, binecuvântați pe Domnul, voi câte Domnul v-a creat,
Pe Domnul binecuvântează-L, tu, suflet binecuvântat!
