Privesc, cum altădată Avraam Te îndoioșa;
Dacă-ai găsi-n Sodoma, Isus, de-ai Tăi, câțiva!
Ai nimici, Tu, oare, și-ai strânge grâu-n teasc
/: Dacă mai e prin lanuri, Stăpâne, câte-un vreasc? :/
Dacă-ai găsi-n Sodoma, Isus, de-ai Tăi, câțiva!
Ai nimici, Tu, oare, și-ai strânge grâu-n teasc
/: Dacă mai e prin lanuri, Stăpâne, câte-un vreasc? :/
Știu, că în astă țară sunt sute, și, chiar mii
De raze ce-n lumină tânjesc, spre veșnicii!
Sunt frați, ce-n rugăciune, din noapte-n răsărit;
Suspină și așteaptă, s-ai milă, ca altădată;
Căci, nu sunt numai zece, ce-n lupte, Te-au iubit!
De raze ce-n lumină tânjesc, spre veșnicii!
Sunt frați, ce-n rugăciune, din noapte-n răsărit;
Suspină și așteaptă, s-ai milă, ca altădată;
Căci, nu sunt numai zece, ce-n lupte, Te-au iubit!
Privește-ți azi oștirea, alină-Ți copilașii
Le e inima firavă, dar, ei îți sunt ostașii!
Vei nimici, Tu, țara când mulți, în ziduri plâng?
/: Ai frânge înc-o dată, grâul ce e frânt? :/
Le e inima firavă, dar, ei îți sunt ostașii!
Vei nimici, Tu, țara când mulți, în ziduri plâng?
/: Ai frânge înc-o dată, grâul ce e frânt? :/
Ah, ruga asta Tată, s-ajungă-n înălțimi
M-aplec, tânjesc ca Moise, și strig către mulțimi!
Veniți tot mai aproape, voi, cei ce-L așteptați;
/: Cu pace și-crotire veți fi îndestulați! :/
M-aplec, tânjesc ca Moise, și strig către mulțimi!
Veniți tot mai aproape, voi, cei ce-L așteptați;
/: Cu pace și-crotire veți fi îndestulați! :/
Privesc, cum altădată Avraam Te îndoioșa;
Dacă-ai găsi-n Sodoma, Isus, de-ai Tăi, câțiva!
Ai nimici, Tu, oare, și-ai strânge grâu-n teasc
/: Dacă mai e prin lanuri, Stăpâne, câte-un vreasc? :/
Dacă-ai găsi-n Sodoma, Isus, de-ai Tăi, câțiva!
Ai nimici, Tu, oare, și-ai strânge grâu-n teasc
/: Dacă mai e prin lanuri, Stăpâne, câte-un vreasc? :/
Știu, că în astă țară sunt sute, și, chiar mii
De raze ce-n lumină tânjesc, spre veșnicii!
Sunt frați, ce-n rugăciune, din noapte-n răsărit;
Suspină și așteaptă, s-ai milă, ca altădată;
Căci, nu sunt numai zece, ce-n lupte, Te-au iubit!
De raze ce-n lumină tânjesc, spre veșnicii!
Sunt frați, ce-n rugăciune, din noapte-n răsărit;
Suspină și așteaptă, s-ai milă, ca altădată;
Căci, nu sunt numai zece, ce-n lupte, Te-au iubit!
Privește-ți azi oștirea, alină-Ți copilașii
Le e inima firavă, dar, ei îți sunt ostașii!
Vei nimici, Tu, țara când mulți, în ziduri plâng?
/: Ai frânge înc-o dată, grâul ce e frânt? :/
Le e inima firavă, dar, ei îți sunt ostașii!
Vei nimici, Tu, țara când mulți, în ziduri plâng?
/: Ai frânge înc-o dată, grâul ce e frânt? :/
Ah, ruga asta Tată, s-ajungă-n înălțimi
M-aplec, tânjesc ca Moise, și strig către mulțimi!
Veniți tot mai aproape, voi, cei ce-L așteptați;
/: Cu pace și-crotire veți fi îndestulați! :/
M-aplec, tânjesc ca Moise, și strig către mulțimi!
Veniți tot mai aproape, voi, cei ce-L așteptați;
/: Cu pace și-crotire veți fi îndestulați! :/
