Spre casa divină cu porți de smarald,
De-i aspră cărarea, noi nu disperăm:
În portul odihnei curând ancorăm.
Spre scumpa Cetate cu porți de smarald.
Mergând se frământă de vânturi mânat.
În față ni-e Farul, sclipește voios,
Prin noapte ne cheamă,
E Domnul Hristos!
Edenul s-arată cu-al vieții palat!…
Curând, în curând, cu Isus pe un nor,
Sosi-vom la Tatăl, la sfântul Lui tron.
Spre casa divină cu porți de smarald,
De-i aspră cărarea, noi nu disperăm:
În portul odihnei curând ancorăm.
Spre scumpa Cetate cu porți de smarald.
Mergând se frământă de vânturi mânat.
În față ni-e Farul, sclipește voios,
Prin noapte ne cheamă,
E Domnul Hristos!
Edenul s-arată cu-al vieții palat!…
Curând, în curând, cu Isus pe un nor,
Sosi-vom la Tatăl, la sfântul Lui tron.