Omule, ce-ai făcut omule?

Omule, trecut-au de-atunci milenii, pe aripa vremii
De când într-o grădină, Eden ea se numea,
/: Ți-am semănat sămânța, te-am binecuvântat,
Făptura mâinii mele cu un chip minunat. :/

Omule, iubirea Mea cea mare, mi-ai răsplătit cu ură
Iar suferința-mi grea tu ai nesocotit
/: N-am să mai vin nicicând să bat la ușa ta
Dar va veni și ziua când te voi întreba: :/

Omule, cândva și tu vei trece și în pământul rece
Din nou te vei întoarce, nimic nu mai poți face
/: De-acolo te-am luat când viață eu ți-am dat
Dar nu m-ai ascultat, și-atunci te-am alungat :/