Oare cine va locui în Cortul Tău, Părinte?
Pe-al Tău Munte cine va sta?
Pe înălțimi Preasfinte…
Pe-al Tău Munte cine va sta?
Pe înălțimi Preasfinte…
Acel ce umblă-n gând curat
Și voia Sa o face
Acel ce spune-adevărat
Și-n suflet are pace
Și voia Sa o face
Acel ce spune-adevărat
Și-n suflet are pace
Acela nu vorbește rău
Căci limba e curată.
Nu clatină în drumul său
Pe nimeni, niciodată
Căci limba e curată.
Nu clatină în drumul său
Pe nimeni, niciodată
Pe-acei ce-s vredinci de dispreț
De-asemeni, îi privește
Iar pe acei ce-n Domnul cred
De-apururi îi iubește
De-asemeni, îi privește
Iar pe acei ce-n Domnul cred
De-apururi îi iubește
El vorba nu și-o dă 'napoi
Chiar pagubă de are
Și nici dobândă n-ar primi
Când face ajutoare.
Chiar pagubă de are
Și nici dobândă n-ar primi
Când face ajutoare.
Iar camătă oricând nu ia
Nici mită în viață
Acela ce se poartă așa
Nu cade niciodată!
Nici mită în viață
Acela ce se poartă așa
Nu cade niciodată!
Oare cine va locui în Cortul Tău, Părinte?
Pe-al Tău Munte cine va sta?
Pe înălțimi Preasfinte…
Pe-al Tău Munte cine va sta?
Pe înălțimi Preasfinte…
Acel ce umblă-n gând curat
Și voia Sa o face
Acel ce spune-adevărat
Și-n suflet are pace
Și voia Sa o face
Acel ce spune-adevărat
Și-n suflet are pace
Acela nu vorbește rău
Căci limba e curată.
Nu clatină în drumul său
Pe nimeni, niciodată
Căci limba e curată.
Nu clatină în drumul său
Pe nimeni, niciodată
Pe-acei ce-s vredinci de dispreț
De-asemeni, îi privește
Iar pe acei ce-n Domnul cred
De-apururi îi iubește
De-asemeni, îi privește
Iar pe acei ce-n Domnul cred
De-apururi îi iubește
El vorba nu și-o dă 'napoi
Chiar pagubă de are
Și nici dobândă n-ar primi
Când face ajutoare.
Chiar pagubă de are
Și nici dobândă n-ar primi
Când face ajutoare.
Iar camătă oricând nu ia
Nici mită în viață
Acela ce se poartă așa
Nu cade niciodată!
Nici mită în viață
Acela ce se poartă așa
Nu cade niciodată!