M-ai întâlnit în drumul spre Emaus

M-ai întâlnit în drumul spre Emaus
Când coboram răpus, dezamăgit;
Nu-nțelegeam de ce aflam repaus
Din graiul Tău, în sufletu-mi trudit.

Știai că mi s-au stins speranțe sfinte,
Știai că îndoiala m-a cuprins,
De-aceea mi-ai redat iar zel fierbinte
Și iar lumina dalbă mi-ai aprins.

Erau momente calde și divine
Și retrăiam iar stările dintâi.
Când ajungând, văzând că pleci, străine,
Ți-am zis în casa mea să mai rămâi.

Ai acceptat și ai cinat cu mine
Când în sfârșit, Isus, Te-am cunoscut.
Mi-ai fost străin, acum îmi e rușine,
C-atâta drum nu Te-am recunoscut.

Din calea deznădejdii ce coboară
Iar spre Ierusalim m-am reîntors
Să spun la toți, cu-aceași grea povoară,
Cum m-ai găsit slăvitul meu Hristos.

De mergi și tu dezamăgit la vale,
O voce blândă te va asalta.
Deschide-ți inima, e Domnul, frate;
Căci sigur va intra și va cina.