În casa Stăpânului meu
Sunt vase de cinste și-ocară.
El este Olarul, iar lutul sunt eu
Și vasului dă formă rară.
Sunt vase de cinste și-ocară.
El este Olarul, iar lutul sunt eu
Și vasului dă formă rară.
În mine deplin fă-Ți lucrarea,
O vorbă măcar nu-am să spun.
Când norii-mi întunecă zarea,
Accept voia Ta, Doamne bun!
O vorbă măcar nu-am să spun.
Când norii-mi întunecă zarea,
Accept voia Ta, Doamne bun!
O mână de lut frământat,
De-Acel ce-a creat veșnicia.
În lumea robită de negrul păcat,
Cu cinste îți poartă solia.
De-Acel ce-a creat veșnicia.
În lumea robită de negrul păcat,
Cu cinste îți poartă solia.
Cioplește în mine cât vrei
Și ține-mă, Doamne, sub daltă..
Sunt plin de zgură, mai sar scântei,
Dar Tu, fă-Ți lucrarea, o, Tată!
Și ține-mă, Doamne, sub daltă..
Sunt plin de zgură, mai sar scântei,
Dar Tu, fă-Ți lucrarea, o, Tată!
Doar vasele sfinte vor sta,
În ceruri la masă cu Domnul.
Acceptă durerea si nu murmura
Când El încălzește cuptorul.
În ceruri la masă cu Domnul.
Acceptă durerea si nu murmura
Când El încălzește cuptorul.
În mine deplin fă-Ți lucrarea,
O vorbă măcar nu-am să spun.
Când norii-mi întunecă zarea,
Accept voia Ta, Doamne bun.
Acolo, în casa ce-a nouă,
La Tine-n eternul palat,
Privi-voi cu ochii în rouă,
Splendoarea ce n-am meritat.
O vorbă măcar nu-am să spun.
Când norii-mi întunecă zarea,
Accept voia Ta, Doamne bun.
Acolo, în casa ce-a nouă,
La Tine-n eternul palat,
Privi-voi cu ochii în rouă,
Splendoarea ce n-am meritat.
În casa Stăpânului meu
Sunt vase de cinste și-ocară.
El este Olarul, iar lutul sunt eu
Și vasului dă formă rară.
Sunt vase de cinste și-ocară.
El este Olarul, iar lutul sunt eu
Și vasului dă formă rară.
În mine deplin fă-Ți lucrarea,
O vorbă măcar nu-am să spun.
Când norii-mi întunecă zarea,
Accept voia Ta, Doamne bun!
O vorbă măcar nu-am să spun.
Când norii-mi întunecă zarea,
Accept voia Ta, Doamne bun!
O mână de lut frământat,
De-Acel ce-a creat veșnicia.
În lumea robită de negrul păcat,
Cu cinste îți poartă solia.
De-Acel ce-a creat veșnicia.
În lumea robită de negrul păcat,
Cu cinste îți poartă solia.
Cioplește în mine cât vrei
Și ține-mă, Doamne, sub daltă..
Sunt plin de zgură, mai sar scântei,
Dar Tu, fă-Ți lucrarea, o, Tată!
Și ține-mă, Doamne, sub daltă..
Sunt plin de zgură, mai sar scântei,
Dar Tu, fă-Ți lucrarea, o, Tată!
Doar vasele sfinte vor sta,
În ceruri la masă cu Domnul.
Acceptă durerea si nu murmura
Când El încălzește cuptorul.
În ceruri la masă cu Domnul.
Acceptă durerea si nu murmura
Când El încălzește cuptorul.
În mine deplin fă-Ți lucrarea,
O vorbă măcar nu-am să spun.
Când norii-mi întunecă zarea,
Accept voia Ta, Doamne bun.
Acolo, în casa ce-a nouă,
La Tine-n eternul palat,
Privi-voi cu ochii în rouă,
Splendoarea ce n-am meritat.
O vorbă măcar nu-am să spun.
Când norii-mi întunecă zarea,
Accept voia Ta, Doamne bun.
Acolo, în casa ce-a nouă,
La Tine-n eternul palat,
Privi-voi cu ochii în rouă,
Splendoarea ce n-am meritat.
