În Paradis, Adam și Eva

În Paradis, Adam și Eva, fericiți erau.
În fiecare dimineață, Domnul le făcea cercetare.
Grădina-ntreagă aștepta ivirea zorilor
Și rouă era peste tot, udând întinderea.

/: – „Unde ești Adame?”
– „Sunt gol, Doamne!”
– „Blestemat va fi Pământul,
Din cauza ta!” :/

Era un Vânt ce adia în fiecare zi,
Văzduhul, plin de păsări, ce cântau atât de minunat.
Livada, plină cu mulți pomi, plăcuți și roditori.
– „Puteți să vă-nfruptați din ei, având fericirea.”

– „Dar despre Pomul Cel Oprit, să nu mâncați din el!
Ca să trăiți, să nu muriți, nu v-atingeți de el!”
Șarpele cel înveninat, a venit la Eva.
– „Mâncați din pomul cel oprit și astfel, fericirea, ve-ți afla.”

– „Unde ești Adame?”