În Odaie

Când te rogi în odaie scumpului Domn Isus
Și-ți ridici fața tristă în Sus
Când șiroaie de lacrimi împletesc rugăciuni
Când Îi spui tot amarul ce-l duci…

Să știi că El te aude
Când îți curge lacrima
Să știi că El răspunde
Deși-ți zdrobește inima

Când înalți al tău plânset implorând un răspuns
Și când zaci pe genunchi… așteptând
Te aude, Da, Domnul! Chiar de-i vânt și disperi
Știe El, știe El, știe El…

Să știi că El te întărește
Și vrea ca prin tăcerea Sa
Să înțelegi că te iubește
Și știe El de ce-i așa…

Planul Său pentru tine
Nu cuprinde nimicuri de jos
El poate din ale tale ruine
Să modeleze un vas valoros

Când te rogi în odaie scumpului Domn Isus
Să-ți ridici fața tristă… în Sus!