În ogor, el a zărit-o când strângea spice de zor
Era chiar o moabită, suspinând după-ajutor;
Iar în bunătatea-i mare, Boaz porunci așa:
Lăsați-o să strângă spice, vreau să îngrijesc de ea!
Era chiar o moabită, suspinând după-ajutor;
Iar în bunătatea-i mare, Boaz porunci așa:
Lăsați-o să strângă spice, vreau să îngrijesc de ea!
Harul Tău, Doamne, îmi este de ajuns
Să fiu statornic pe calea unde m-ai pus;
Când eram fără scăpare, sub osândă și păcat
Isus, la cruce, mi-a dat har să fiu salvat!
Să fiu statornic pe calea unde m-ai pus;
Când eram fără scăpare, sub osândă și păcat
Isus, la cruce, mi-a dat har să fiu salvat!
Am fost un străin nevrednic și pe cale pribegeam
După o viață bună, ce prin lume căutam
Dar Isus, cu-a Sa-ndurare, m-a iubit, m-a prețuit
Mi-a umplut flămândul suflet și acum sunt mântuit!
După o viață bună, ce prin lume căutam
Dar Isus, cu-a Sa-ndurare, m-a iubit, m-a prețuit
Mi-a umplut flămândul suflet și acum sunt mântuit!
Apoi s-a sculat să culeagă spice. Boaz a dat următoarea poruncă slujitorilor săi: „Lăsați-o să culeagă spice și între snopi și să n-o opriți; și chiar voi să-i scoateți din snopi câteva spice; s-o lăsați să culeagă spice și să n-o înfruntați.” (Rut 2: 15-16)
În ogor, el a zărit-o când strângea spice de zor
Era chiar o moabită, suspinând după-ajutor;
Iar în bunătatea-i mare, Boaz porunci așa:
Lăsați-o să strângă spice, vreau să îngrijesc de ea!
Era chiar o moabită, suspinând după-ajutor;
Iar în bunătatea-i mare, Boaz porunci așa:
Lăsați-o să strângă spice, vreau să îngrijesc de ea!
Harul Tău, Doamne, îmi este de ajuns
Să fiu statornic pe calea unde m-ai pus;
Când eram fără scăpare, sub osândă și păcat
Isus, la cruce, mi-a dat har să fiu salvat!
Să fiu statornic pe calea unde m-ai pus;
Când eram fără scăpare, sub osândă și păcat
Isus, la cruce, mi-a dat har să fiu salvat!
Am fost un străin nevrednic și pe cale pribegeam
După o viață bună, ce prin lume căutam
Dar Isus, cu-a Sa-ndurare, m-a iubit, m-a prețuit
Mi-a umplut flămândul suflet și acum sunt mântuit!
După o viață bună, ce prin lume căutam
Dar Isus, cu-a Sa-ndurare, m-a iubit, m-a prețuit
Mi-a umplut flămândul suflet și acum sunt mântuit!
Apoi s-a sculat să culeagă spice. Boaz a dat următoarea poruncă slujitorilor săi: „Lăsați-o să culeagă spice și între snopi și să n-o opriți; și chiar voi să-i scoateți din snopi câteva spice; s-o lăsați să culeagă spice și să n-o înfruntați.” (Rut 2: 15-16)
