Eu nu știu cum Te-ai îndurat
De m-ai ales și m-ai chemat,
Căci eu nimic n-am făptuit
Să fiu iertat și mântuit!
Ce oare să-Ți fi arătat,
Că n-am avut decât păcat?
Cum oare Tu la un tâlhar
I-ai dăruit atâta har?
De m-ai ales și m-ai chemat,
Căci eu nimic n-am făptuit
Să fiu iertat și mântuit!
Ce oare să-Ți fi arătat,
Că n-am avut decât păcat?
Cum oare Tu la un tâlhar
I-ai dăruit atâta har?
O, Doamne, știu: Tu m-ai primit
Și m-ai ales, căci m-ai iubit!
Pe tot întinsul viitor
Doresc să-Ți fiu ascultător,
Recunoștință arătând
Iubirii Tale orișicând.
Căci, Doamne, tot ce Tu mi-ai dat,
E numai har nemeritat!
Și m-ai ales, căci m-ai iubit!
Pe tot întinsul viitor
Doresc să-Ți fiu ascultător,
Recunoștință arătând
Iubirii Tale orișicând.
Căci, Doamne, tot ce Tu mi-ai dat,
E numai har nemeritat!
Eu nu știu cum Te-ai îndurat
De m-ai ales și m-ai chemat,
Căci eu nimic n-am făptuit
Să fiu iertat și mântuit!
Ce oare să-Ți fi arătat,
Că n-am avut decât păcat?
Cum oare Tu la un tâlhar
I-ai dăruit atâta har?
De m-ai ales și m-ai chemat,
Căci eu nimic n-am făptuit
Să fiu iertat și mântuit!
Ce oare să-Ți fi arătat,
Că n-am avut decât păcat?
Cum oare Tu la un tâlhar
I-ai dăruit atâta har?
O, Doamne, știu: Tu m-ai primit
Și m-ai ales, căci m-ai iubit!
Pe tot întinsul viitor
Doresc să-Ți fiu ascultător,
Recunoștință arătând
Iubirii Tale orișicând.
Căci, Doamne, tot ce Tu mi-ai dat,
E numai har nemeritat!
Și m-ai ales, căci m-ai iubit!
Pe tot întinsul viitor
Doresc să-Ți fiu ascultător,
Recunoștință arătând
Iubirii Tale orișicând.
Căci, Doamne, tot ce Tu mi-ai dat,
E numai har nemeritat!
