E liniște-n cetate

E liniște-n cetate, e noapte, e târziu,
E rece Betleemul, dar oamenii nu știu,
/: Lumina profețită e la-mplinirea vremii,
Dar negura uitării s-a pus peste decenii. :/

De atunci, pe aripa vremii,
S-au scurs două milenii,
Au fost și vor mai fi și astăzi viclenii,
/: Și azi mai sunt Irozi ce știu pune-n cuvinte,
Că vor să se închine, veghează, ține minte! :/

Dacă colinzi pământul, de dragul lui Isus,
Vei fi păzit de cursa de care ți s-a pus,
/: Cuvântul întrupat Îți va descoperi,
Te va păzi de vorbe în care-s viclenii. :/