Câtă stricăciune văd în jurul meu,
Cât noroi de patimi pe pământ..
Lumea a uitat de Tine, Domnul meu,
Merge-n beznă spre mormânt..
Cât noroi de patimi pe pământ..
Lumea a uitat de Tine, Domnul meu,
Merge-n beznă spre mormânt..
Doamne dă-mi puteri să privesc la cer
Către Sfânta casă..
Dă-mi din apa Ta, să pot lumina
Pân-la cer mă vei lua!
Către Sfânta casă..
Dă-mi din apa Ta, să pot lumina
Pân-la cer mă vei lua!
Câte ape tulburi otrăvesc creștini
Care lasă râul minunat..
Văd în bezna-adâncă cum se sting lumini
Ce cândva au luminat..
Care lasă râul minunat..
Văd în bezna-adâncă cum se sting lumini
Ce cândva au luminat..
Câtă rătăcire este-n bezna grea,
Bezna care duce în suspin..
Iazul de osândă-n care pururea
Va fi doar amar și chin..
Bezna care duce în suspin..
Iazul de osândă-n care pururea
Va fi doar amar și chin..
Câtă stricăciune văd în jurul meu,
Cât noroi de patimi pe pământ..
Lumea a uitat de Tine, Domnul meu,
Merge-n beznă spre mormânt..
Cât noroi de patimi pe pământ..
Lumea a uitat de Tine, Domnul meu,
Merge-n beznă spre mormânt..
Doamne dă-mi puteri să privesc la cer
Către Sfânta casă..
Dă-mi din apa Ta, să pot lumina
Pân-la cer mă vei lua!
Către Sfânta casă..
Dă-mi din apa Ta, să pot lumina
Pân-la cer mă vei lua!
Câte ape tulburi otrăvesc creștini
Care lasă râul minunat..
Văd în bezna-adâncă cum se sting lumini
Ce cândva au luminat..
Care lasă râul minunat..
Văd în bezna-adâncă cum se sting lumini
Ce cândva au luminat..
Câtă rătăcire este-n bezna grea,
Bezna care duce în suspin..
Iazul de osândă-n care pururea
Va fi doar amar și chin..
Bezna care duce în suspin..
Iazul de osândă-n care pururea
Va fi doar amar și chin..
