Din neam în neam ești adăpost
Celor ce se încred în Tine
Tu vieții mele scut ai fost
Când vânturi au bătut în mine.
Celor ce se încred în Tine
Tu vieții mele scut ai fost
Când vânturi au bătut în mine.
Tu ești cetățuia mea
Tu ești adăpostul meu
O lumină-n noaptea grea, Tu o Doamne
Îmi ești scăpare, în ceasul greu,
Ești zidul tare, din jurul meu.
Tu ești adăpostul meu
O lumină-n noaptea grea, Tu o Doamne
Îmi ești scăpare, în ceasul greu,
Ești zidul tare, din jurul meu.
O mie cadă-n preajma mea
Și zeci de mii pot chiar să fie
Rămân sub ocrotirea Ta
Din Tine fac nădejde vie
Și zeci de mii pot chiar să fie
Rămân sub ocrotirea Ta
Din Tine fac nădejde vie
Eu niciodată nu mă tem
De groaza nopții ce-o să vie
Nici de săgeata celui rău
Și nici de-aprinsa lui urgie.
De groaza nopții ce-o să vie
Nici de săgeata celui rău
Și nici de-aprinsa lui urgie.
Din neam în neam ești adăpost
Celor ce se încred în Tine
Tu vieții mele scut ai fost
Când vânturi au bătut în mine.
Celor ce se încred în Tine
Tu vieții mele scut ai fost
Când vânturi au bătut în mine.
Tu ești cetățuia mea
Tu ești adăpostul meu
O lumină-n noaptea grea, Tu o Doamne
Îmi ești scăpare, în ceasul greu,
Ești zidul tare, din jurul meu.
Tu ești adăpostul meu
O lumină-n noaptea grea, Tu o Doamne
Îmi ești scăpare, în ceasul greu,
Ești zidul tare, din jurul meu.
O mie cadă-n preajma mea
Și zeci de mii pot chiar să fie
Rămân sub ocrotirea Ta
Din Tine fac nădejde vie
Și zeci de mii pot chiar să fie
Rămân sub ocrotirea Ta
Din Tine fac nădejde vie
Eu niciodată nu mă tem
De groaza nopții ce-o să vie
Nici de săgeata celui rău
Și nici de-aprinsa lui urgie.
De groaza nopții ce-o să vie
Nici de săgeata celui rău
Și nici de-aprinsa lui urgie.
