Despre Tine cânt și spun:
Ești milos, drept, sfânt și bun!
N-aș putea să stau tăcut
La cât bine mi-ai făcut!
Ești milos, drept, sfânt și bun!
N-aș putea să stau tăcut
La cât bine mi-ai făcut!
N-aș putea să nu slăvesc
Doamne, Numele-Ți ceresc,
Ești, cu mine, binevoitor,
Viața mea n-ar exista
Fără îndurarea Ta,
De n-ai fi al meu Mântuitor!
Doamne, Numele-Ți ceresc,
Ești, cu mine, binevoitor,
Viața mea n-ar exista
Fără îndurarea Ta,
De n-ai fi al meu Mântuitor!
Când am fost cel mai zdrobit
Și de oameni părăsit,
Numai Tu m-ai vindecat,
De pe pat m-ai ridicat.
Și de oameni părăsit,
Numai Tu m-ai vindecat,
De pe pat m-ai ridicat.
Tu ești unic Dumnezeu
Vreau să Te slujesc mereu,
Zeii lumii sunt prea mulți,
Dar n-aud, sunt orbi și muți!
Vreau să Te slujesc mereu,
Zeii lumii sunt prea mulți,
Dar n-aud, sunt orbi și muți!
Cât voi mai putea umbla,
Doamne, Te voi lăuda,
Prin cuvânt, prin tot ce fac,
Voii Tale, vreau să plac.
Doamne, Te voi lăuda,
Prin cuvânt, prin tot ce fac,
Voii Tale, vreau să plac.
Despre Tine cânt și spun:
Ești milos, drept, sfânt și bun!
N-aș putea să stau tăcut
La cât bine mi-ai făcut!
Ești milos, drept, sfânt și bun!
N-aș putea să stau tăcut
La cât bine mi-ai făcut!
N-aș putea să nu slăvesc
Doamne, Numele-Ți ceresc,
Ești, cu mine, binevoitor,
Viața mea n-ar exista
Fără îndurarea Ta,
De n-ai fi al meu Mântuitor!
Doamne, Numele-Ți ceresc,
Ești, cu mine, binevoitor,
Viața mea n-ar exista
Fără îndurarea Ta,
De n-ai fi al meu Mântuitor!
Când am fost cel mai zdrobit
Și de oameni părăsit,
Numai Tu m-ai vindecat,
De pe pat m-ai ridicat.
Și de oameni părăsit,
Numai Tu m-ai vindecat,
De pe pat m-ai ridicat.
Tu ești unic Dumnezeu
Vreau să Te slujesc mereu,
Zeii lumii sunt prea mulți,
Dar n-aud, sunt orbi și muți!
Vreau să Te slujesc mereu,
Zeii lumii sunt prea mulți,
Dar n-aud, sunt orbi și muți!
Cât voi mai putea umbla,
Doamne, Te voi lăuda,
Prin cuvânt, prin tot ce fac,
Voii Tale, vreau să plac.
Doamne, Te voi lăuda,
Prin cuvânt, prin tot ce fac,
Voii Tale, vreau să plac.
