Deșertăciune este slava lumii,
Și avuția ei așa râvnită,
Spre ele-aleargă grabnic fiii humii,
Acei ce n-au viața înnoită!
Și avuția ei așa râvnită,
Spre ele-aleargă grabnic fiii humii,
Acei ce n-au viața înnoită!
Ce bogății de har, ce bucurie,
Trăiesc câți au cerească obârșie,
Ei locuiesc, în duh, mai sus de soare,
Unde-i iubire, pace și cântare!
Trăiesc câți au cerească obârșie,
Ei locuiesc, în duh, mai sus de soare,
Unde-i iubire, pace și cântare!
Sub soare-i frământare fără tihnă,
Și goană după vânt și amăgire,
Dar cei ce-Ți poartă jugul, au odihnă,
În el găsesc, Isuse, împlinire!
Și goană după vânt și amăgire,
Dar cei ce-Ți poartă jugul, au odihnă,
În el găsesc, Isuse, împlinire!
Îți mulțumim, Isus iubit, de harul
Ce ne-a schimbat viața-n primăvară,
Prin el, cântând, urcăm acum calvarul,
Spre culmile-n lumină fără seară!
Ce ne-a schimbat viața-n primăvară,
Prin el, cântând, urcăm acum calvarul,
Spre culmile-n lumină fără seară!
Deșertăciune este slava lumii,
Și avuția ei așa râvnită,
Spre ele-aleargă grabnic fiii humii,
Acei ce n-au viața înnoită!
Și avuția ei așa râvnită,
Spre ele-aleargă grabnic fiii humii,
Acei ce n-au viața înnoită!
Ce bogății de har, ce bucurie,
Trăiesc câți au cerească obârșie,
Ei locuiesc, în duh, mai sus de soare,
Unde-i iubire, pace și cântare!
Trăiesc câți au cerească obârșie,
Ei locuiesc, în duh, mai sus de soare,
Unde-i iubire, pace și cântare!
Sub soare-i frământare fără tihnă,
Și goană după vânt și amăgire,
Dar cei ce-Ți poartă jugul, au odihnă,
În el găsesc, Isuse, împlinire!
Și goană după vânt și amăgire,
Dar cei ce-Ți poartă jugul, au odihnă,
În el găsesc, Isuse, împlinire!
Îți mulțumim, Isus iubit, de harul
Ce ne-a schimbat viața-n primăvară,
Prin el, cântând, urcăm acum calvarul,
Spre culmile-n lumină fără seară!
Ce ne-a schimbat viața-n primăvară,
Prin el, cântând, urcăm acum calvarul,
Spre culmile-n lumină fără seară!
