Deschisă-i patria cerească
Și treci mereu pe lângă ea,
Căci firea veche, pământească,
Îți pune piedici de-a intra.
Și treci mereu pe lângă ea,
Căci firea veche, pământească,
Îți pune piedici de-a intra.
Cor:
Ascult-a Domnului chemare,
Căci El e bun și iubitor;
Ce mângâieri, ce har și ce-ndurare
Îți dă acest Mântuitor!
Ascult-a Domnului chemare,
Căci El e bun și iubitor;
Ce mângâieri, ce har și ce-ndurare
Îți dă acest Mântuitor!
Când ai dorința de-a ajunge
În casa Tatălui ceresc,
Cu untdelemnul sfânt Te unge
Să fii un vas duhovnicesc.
În casa Tatălui ceresc,
Cu untdelemnul sfânt Te unge
Să fii un vas duhovnicesc.
Cum, frate, poți trăi-n păcate,
Cum oare poți să fii lumesc,
Când ai în slavă o cetate
Ierusalimul cel ceresc?
Cum oare poți să fii lumesc,
Când ai în slavă o cetate
Ierusalimul cel ceresc?
O bucurie trecătoare
Îți poate lumea oferi;
Dar patria nemuritoare
În veci de veci va dăinui.
Îți poate lumea oferi;
Dar patria nemuritoare
În veci de veci va dăinui.
Deschisă-i patria cerească
Și treci mereu pe lângă ea,
Căci firea veche, pământească,
Îți pune piedici de-a intra.
Și treci mereu pe lângă ea,
Căci firea veche, pământească,
Îți pune piedici de-a intra.
Cor:
Ascult-a Domnului chemare,
Căci El e bun și iubitor;
Ce mângâieri, ce har și ce-ndurare
Îți dă acest Mântuitor!
Ascult-a Domnului chemare,
Căci El e bun și iubitor;
Ce mângâieri, ce har și ce-ndurare
Îți dă acest Mântuitor!
Când ai dorința de-a ajunge
În casa Tatălui ceresc,
Cu untdelemnul sfânt Te unge
Să fii un vas duhovnicesc.
În casa Tatălui ceresc,
Cu untdelemnul sfânt Te unge
Să fii un vas duhovnicesc.
Cum, frate, poți trăi-n păcate,
Cum oare poți să fii lumesc,
Când ai în slavă o cetate
Ierusalimul cel ceresc?
Cum oare poți să fii lumesc,
Când ai în slavă o cetate
Ierusalimul cel ceresc?
O bucurie trecătoare
Îți poate lumea oferi;
Dar patria nemuritoare
În veci de veci va dăinui.
Îți poate lumea oferi;
Dar patria nemuritoare
În veci de veci va dăinui.