Cu zorii luminoși deodată,
Când fața zilei se arată,
Părinte Bun, înalț spre Tine,
Întâiul gând, căci se cuvine!
Când fața zilei se arată,
Părinte Bun, înalț spre Tine,
Întâiul gând, căci se cuvine!
Îți mulțumesc de-a Ta-ndurare
Și bunătate tot mai mare!
Și bunătate tot mai mare!
Cu razele dintâi de soare,
Înalț voios a mea cântare,
Spre Tine, veșnică Lumină,
Ce pururi viața-mi însenină!
Înalț voios a mea cântare,
Spre Tine, veșnică Lumină,
Ce pururi viața-mi însenină!
Chiar și în zile ne-nsorite,
Cîntarea mea, iubit Părinte,
O-nalț spre cerul slavei Tale,
Mereu, pe-a vieții mele cale!
Cîntarea mea, iubit Părinte,
O-nalț spre cerul slavei Tale,
Mereu, pe-a vieții mele cale!
Orice mișcare-a vieții mele,
Din zori, în noaptea cea cu stele,
Să fie-o laudă spre Tine,
Izvorul orișicărui bine!
Din zori, în noaptea cea cu stele,
Să fie-o laudă spre Tine,
Izvorul orișicărui bine!
Cu zorii luminoși deodată,
Când fața zilei se arată,
Părinte Bun, înalț spre Tine,
Întâiul gând, căci se cuvine!
Când fața zilei se arată,
Părinte Bun, înalț spre Tine,
Întâiul gând, căci se cuvine!
Îți mulțumesc de-a Ta-ndurare
Și bunătate tot mai mare!
Și bunătate tot mai mare!
Cu razele dintâi de soare,
Înalț voios a mea cântare,
Spre Tine, veșnică Lumină,
Ce pururi viața-mi însenină!
Înalț voios a mea cântare,
Spre Tine, veșnică Lumină,
Ce pururi viața-mi însenină!
Chiar și în zile ne-nsorite,
Cîntarea mea, iubit Părinte,
O-nalț spre cerul slavei Tale,
Mereu, pe-a vieții mele cale!
Cîntarea mea, iubit Părinte,
O-nalț spre cerul slavei Tale,
Mereu, pe-a vieții mele cale!
Orice mișcare-a vieții mele,
Din zori, în noaptea cea cu stele,
Să fie-o laudă spre Tine,
Izvorul orișicărui bine!
Din zori, în noaptea cea cu stele,
Să fie-o laudă spre Tine,
Izvorul orișicărui bine!