Chiar de-as vorbi in limbi, in orice fel de grai
Si n-as avea al dragostei har,
As fi ca un chimval ce suna zgomotos
Sub ciocanele ce cad si sar.
Si n-as avea al dragostei har,
As fi ca un chimval ce suna zgomotos
Sub ciocanele ce cad si sar.
Chiar de-as rosti mereu descoperiri cerești,
Chiar de-as putea munti grei sa despic,
La ce mi-ar folosi in viata cea de veci,
Cand fara dragoste sunt nimic?
Chiar de-as putea munti grei sa despic,
La ce mi-ar folosi in viata cea de veci,
Cand fara dragoste sunt nimic?
Chiar daca-as vrea sa-mpart la cei flămânzi si goi
Tot ce-am putut sa strâng de pe pamant,
Chiar daca-ar fi sa mor pe rugul celor sfinti,
Tot fara dragoste sunt nimic!
Tot ce-am putut sa strâng de pe pamant,
Chiar daca-ar fi sa mor pe rugul celor sfinti,
Tot fara dragoste sunt nimic!
Cine răspunde bland chiar unui om vrajmas,
Chiar unui om viclean si barbar?
Si cine iarta tot, acoperind greșeli?
E focul sfant, e dragostea doar!
Chiar unui om viclean si barbar?
Si cine iarta tot, acoperind greșeli?
E focul sfant, e dragostea doar!
Vor înceta curand si prorocii si limbi,
Tot ce-i „in parte” se va sfarsi,
Tot daru-ncepator se va topi cândva,
Dragostea, insa, nu va pieri!
Tot ce-i „in parte” se va sfarsi,
Tot daru-ncepator se va topi cândva,
Dragostea, insa, nu va pieri!
Chiar de-as vorbi in limbi, in orice fel de grai
Si n-as avea al dragostei har,
As fi ca un chimval ce suna zgomotos
Sub ciocanele ce cad si sar.
Si n-as avea al dragostei har,
As fi ca un chimval ce suna zgomotos
Sub ciocanele ce cad si sar.
Chiar de-as rosti mereu descoperiri cerești,
Chiar de-as putea munti grei sa despic,
La ce mi-ar folosi in viata cea de veci,
Cand fara dragoste sunt nimic?
Chiar de-as putea munti grei sa despic,
La ce mi-ar folosi in viata cea de veci,
Cand fara dragoste sunt nimic?
Chiar daca-as vrea sa-mpart la cei flămânzi si goi
Tot ce-am putut sa strâng de pe pamant,
Chiar daca-ar fi sa mor pe rugul celor sfinti,
Tot fara dragoste sunt nimic!
Tot ce-am putut sa strâng de pe pamant,
Chiar daca-ar fi sa mor pe rugul celor sfinti,
Tot fara dragoste sunt nimic!
Cine răspunde bland chiar unui om vrajmas,
Chiar unui om viclean si barbar?
Si cine iarta tot, acoperind greșeli?
E focul sfant, e dragostea doar!
Chiar unui om viclean si barbar?
Si cine iarta tot, acoperind greșeli?
E focul sfant, e dragostea doar!
Vor înceta curand si prorocii si limbi,
Tot ce-i „in parte” se va sfarsi,
Tot daru-ncepator se va topi cândva,
Dragostea, insa, nu va pieri!
Tot ce-i „in parte” se va sfarsi,
Tot daru-ncepator se va topi cândva,
Dragostea, insa, nu va pieri!
