Din neam în neam ești adăpost
Celor ce se încred în Tine
Tu vieții mele scut ai fost
Când vânturi au bătut în mine
Celor ce se încred în Tine
Tu vieții mele scut ai fost
Când vânturi au bătut în mine
Tu eșți cetățuia mea
Tu eșți adăpostul meu
O lumiă-n noaptea grea, Tu Doamne
Îmi eșți scăpare, în ceasul greu,
În zidul tare, din jurul meu.
Tu eșți adăpostul meu
O lumiă-n noaptea grea, Tu Doamne
Îmi eșți scăpare, în ceasul greu,
În zidul tare, din jurul meu.
O mie cadă-n preajmă mea
Și zeci de mii pot chiar să fie
Rămân sub ocotirea Ta
Din Tine fac nădejde vie
Și zeci de mii pot chiar să fie
Rămân sub ocotirea Ta
Din Tine fac nădejde vie
Eu niciodată nu mă tem
De groaza nopții ce-o să fie
Nici de săgeata celui rău
Și nici de-aprinsă lui lucire
De groaza nopții ce-o să fie
Nici de săgeata celui rău
Și nici de-aprinsă lui lucire
Din neam în neam ești adăpost
Celor ce se încred în Tine
Tu vieții mele scut ai fost
Când vânturi au bătut în mine
Celor ce se încred în Tine
Tu vieții mele scut ai fost
Când vânturi au bătut în mine
Tu eșți cetățuia mea
Tu eșți adăpostul meu
O lumiă-n noaptea grea, Tu Doamne
Îmi eșți scăpare, în ceasul greu,
În zidul tare, din jurul meu.
Tu eșți adăpostul meu
O lumiă-n noaptea grea, Tu Doamne
Îmi eșți scăpare, în ceasul greu,
În zidul tare, din jurul meu.
O mie cadă-n preajmă mea
Și zeci de mii pot chiar să fie
Rămân sub ocotirea Ta
Din Tine fac nădejde vie
Și zeci de mii pot chiar să fie
Rămân sub ocotirea Ta
Din Tine fac nădejde vie
Eu niciodată nu mă tem
De groaza nopții ce-o să fie
Nici de săgeata celui rău
Și nici de-aprinsă lui lucire
De groaza nopții ce-o să fie
Nici de săgeata celui rău
Și nici de-aprinsă lui lucire
