Ce mulți nu cred în Tine, Doamne,
Ce mulți nu cred, că Tu exiști,
Ce mulți au vorbele deșarte,
Ce mulți au ochii, tot închiși.
Dar eu le spun, că sus, în ceruri,
O, Doamne, Tu ești veghetor.
Le spun, că mi-ai dat mântuirea,
Tu ești al lumii Creator.
Ce mulți nu cred, că Tu exiști,
Ce mulți au vorbele deșarte,
Ce mulți au ochii, tot închiși.
Dar eu le spun, că sus, în ceruri,
O, Doamne, Tu ești veghetor.
Le spun, că mi-ai dat mântuirea,
Tu ești al lumii Creator.
E Domnul meu, ce mă iubește,
Cum aș putea eu, să nu cred?
Cum aș putea eu, să nu cred?
/: Când peste ochi, El toarnă lacrimi,
Când pune-n inimă fior
Și dragostea Lui, îmi dă aripi,
El îmi dă pacea din izvor!
Și soarele răsare, iarăși
Și-n jurul meu e plin de flori,
Cum să nu cred ce spune cerul?
Cum să nu cred ce-i scris în nori? :/
Când pune-n inimă fior
Și dragostea Lui, îmi dă aripi,
El îmi dă pacea din izvor!
Și soarele răsare, iarăși
Și-n jurul meu e plin de flori,
Cum să nu cred ce spune cerul?
Cum să nu cred ce-i scris în nori? :/
Ce mulți nu cred în Tine, Doamne,
Ce mulți nu cred, că Tu exiști,
Ce mulți au vorbele deșarte,
Ce mulți au ochii, tot închiși.
Dar eu le spun, că sus, în ceruri,
O, Doamne, Tu ești veghetor.
Le spun, că mi-ai dat mântuirea,
Tu ești al lumii Creator.
Ce mulți nu cred, că Tu exiști,
Ce mulți au vorbele deșarte,
Ce mulți au ochii, tot închiși.
Dar eu le spun, că sus, în ceruri,
O, Doamne, Tu ești veghetor.
Le spun, că mi-ai dat mântuirea,
Tu ești al lumii Creator.
E Domnul meu, ce mă iubește,
Cum aș putea eu, să nu cred?
Cum aș putea eu, să nu cred?
/: Când peste ochi, El toarnă lacrimi,
Când pune-n inimă fior
Și dragostea Lui, îmi dă aripi,
El îmi dă pacea din izvor!
Și soarele răsare, iarăși
Și-n jurul meu e plin de flori,
Cum să nu cred ce spune cerul?
Cum să nu cred ce-i scris în nori? :/
Când pune-n inimă fior
Și dragostea Lui, îmi dă aripi,
El îmi dă pacea din izvor!
Și soarele răsare, iarăși
Și-n jurul meu e plin de flori,
Cum să nu cred ce spune cerul?
Cum să nu cred ce-i scris în nori? :/
