Ce bun ai fost, Isuse,
Căci pace Tu ne-ai dat
Și veșnică viață,
Prin sângele-Ți vărsat.
Asupra Ta disprețul,
Batjocura și chinul,
Luate-au fost de
Tine spre-a ne-nnoi destinul.
Căci pace Tu ne-ai dat
Și veșnică viață,
Prin sângele-Ți vărsat.
Asupra Ta disprețul,
Batjocura și chinul,
Luate-au fost de
Tine spre-a ne-nnoi destinul.
Cum vom putea să-Ți mulțumim
Pentru-acest bine ce-l primim?
Suntem săraci, n-avem ce-Ți da,
Isuse, știi prea bine.
Chiar dac-am plânge ne-ncetat
Pe-acest pământ înstrăinat
Ce mii de lacrimi s-au vărsat,
Tot n-am fi demni de Tine.
Pentru-acest bine ce-l primim?
Suntem săraci, n-avem ce-Ți da,
Isuse, știi prea bine.
Chiar dac-am plânge ne-ncetat
Pe-acest pământ înstrăinat
Ce mii de lacrimi s-au vărsat,
Tot n-am fi demni de Tine.
Ai îndurat ocara și bice fără număr,
Apoi Ți-au dat și crucea
S-o duci pe al Tău umăr.
Cu fruntea 'nsângerată
Sub cununa de spini,
Urcai Isuse drumul
Tăcut printre străini.
Apoi Ți-au dat și crucea
S-o duci pe al Tău umăr.
Cu fruntea 'nsângerată
Sub cununa de spini,
Urcai Isuse drumul
Tăcut printre străini.
Cum vom putea să-Ți mulțumim
Pentru-acest bine ce-l primim?
Suntem săraci, n-avem ce-Ți da,
Isuse, știi prea bine.
Chiar dac-am plânge ne-ncetat
Pe-acest pământ înstrăinat
Ce mii de lacrimi s-au vărsat,
Tot n-am fi demni de Tine.
Pentru-acest bine ce-l primim?
Suntem săraci, n-avem ce-Ți da,
Isuse, știi prea bine.
Chiar dac-am plânge ne-ncetat
Pe-acest pământ înstrăinat
Ce mii de lacrimi s-au vărsat,
Tot n-am fi demni de Tine.
Zdrobit de suferință,
Pe lemn Te-au pironit
Dar Tu spre ei, Isuse
Cu milă ai privit
Te-ai dus apoi la moarte,
C-apoi să ne primești
Și prin al Tău scump sânge
Tu să ne mântuiești.
Pe lemn Te-au pironit
Dar Tu spre ei, Isuse
Cu milă ai privit
Te-ai dus apoi la moarte,
C-apoi să ne primești
Și prin al Tău scump sânge
Tu să ne mântuiești.
Nu suntem demni să Te urmăm
Dar n-avem unde să plecăm,
Împovărați de amar și chin,
Suntem, Tu știi prea bine,
Dar prin a Ta milă, Isus,
Tu să ne iei la Tine sus
De pe acest pământ străin,
Să locuim cu Tine.
Dar n-avem unde să plecăm,
Împovărați de amar și chin,
Suntem, Tu știi prea bine,
Dar prin a Ta milă, Isus,
Tu să ne iei la Tine sus
De pe acest pământ străin,
Să locuim cu Tine.
Ce bun ai fost, Isuse,
Căci pace Tu ne-ai dat
Și veșnică viață,
Prin sângele-Ți vărsat.
Asupra Ta disprețul,
Batjocura și chinul,
Luate-au fost de
Tine spre-a ne-nnoi destinul.
Căci pace Tu ne-ai dat
Și veșnică viață,
Prin sângele-Ți vărsat.
Asupra Ta disprețul,
Batjocura și chinul,
Luate-au fost de
Tine spre-a ne-nnoi destinul.
Cum vom putea să-Ți mulțumim
Pentru-acest bine ce-l primim?
Suntem săraci, n-avem ce-Ți da,
Isuse, știi prea bine.
Chiar dac-am plânge ne-ncetat
Pe-acest pământ înstrăinat
Ce mii de lacrimi s-au vărsat,
Tot n-am fi demni de Tine.
Pentru-acest bine ce-l primim?
Suntem săraci, n-avem ce-Ți da,
Isuse, știi prea bine.
Chiar dac-am plânge ne-ncetat
Pe-acest pământ înstrăinat
Ce mii de lacrimi s-au vărsat,
Tot n-am fi demni de Tine.
Ai îndurat ocara și bice fără număr,
Apoi Ți-au dat și crucea
S-o duci pe al Tău umăr.
Cu fruntea 'nsângerată
Sub cununa de spini,
Urcai Isuse drumul
Tăcut printre străini.
Apoi Ți-au dat și crucea
S-o duci pe al Tău umăr.
Cu fruntea 'nsângerată
Sub cununa de spini,
Urcai Isuse drumul
Tăcut printre străini.
Cum vom putea să-Ți mulțumim
Pentru-acest bine ce-l primim?
Suntem săraci, n-avem ce-Ți da,
Isuse, știi prea bine.
Chiar dac-am plânge ne-ncetat
Pe-acest pământ înstrăinat
Ce mii de lacrimi s-au vărsat,
Tot n-am fi demni de Tine.
Pentru-acest bine ce-l primim?
Suntem săraci, n-avem ce-Ți da,
Isuse, știi prea bine.
Chiar dac-am plânge ne-ncetat
Pe-acest pământ înstrăinat
Ce mii de lacrimi s-au vărsat,
Tot n-am fi demni de Tine.
Zdrobit de suferință,
Pe lemn Te-au pironit
Dar Tu spre ei, Isuse
Cu milă ai privit
Te-ai dus apoi la moarte,
C-apoi să ne primești
Și prin al Tău scump sânge
Tu să ne mântuiești.
Pe lemn Te-au pironit
Dar Tu spre ei, Isuse
Cu milă ai privit
Te-ai dus apoi la moarte,
C-apoi să ne primești
Și prin al Tău scump sânge
Tu să ne mântuiești.
Nu suntem demni să Te urmăm
Dar n-avem unde să plecăm,
Împovărați de amar și chin,
Suntem, Tu știi prea bine,
Dar prin a Ta milă, Isus,
Tu să ne iei la Tine sus
De pe acest pământ străin,
Să locuim cu Tine.
Dar n-avem unde să plecăm,
Împovărați de amar și chin,
Suntem, Tu știi prea bine,
Dar prin a Ta milă, Isus,
Tu să ne iei la Tine sus
De pe acest pământ străin,
Să locuim cu Tine.
