C
Mân
Ce-
Cu h
Aș fi
Un
O st
Și-o
F
e-ar fi făptuC
ra-mi fărăF
Tine,Mân
F
tuitorul C
meu slăF
vit?C
Ce-
Dm
aș fi, de n-ai fi tu înG7
mine,Cu h
C
arul Tău nemărF
giniC
t?Aș fi
F
un bulgăre dGm
e gheațăUn
C
chip de humă fF
ără viațăC
,O st
Dm
âncă-nvăluită-n cG7
eațăȘi-o
C
noapte fără dimF
ineață.Aș
Pust
Cu
Cu ș
Aș
Pe un
O fr
Cu nic
F
fi un faC
r fără lumF
ină,Pust
F
ie de niC
sipuri pF
lină,C
Cu
Dm
vânturi fără de hoG7
dină,Cu ș
C
erpi și scorpF
ii ce-nveC
nină;Aș
F
fi o albie usGm
catăPe un
C
de-a fost un rF
âu odatC
ă,O fr
Dm
unză smulsă și puG7
rtatăCu nic
C
i un rost prin luF
mea toată.Așa aș fi dar slavă Ție!
Tu-mi ești a vieții bogăție,
Comoara harurilor, vie,
Ce mă inundă pe vecie;
Eu n-aș ști azi ce-i strălucirea
Vieții-n mii si mii de fețe
Și n-aș fi cunoscut iubirea
Cu-nfiorări și frumusețe.
Tu-mi ești a vieții bogăție,
Comoara harurilor, vie,
Ce mă inundă pe vecie;
Eu n-aș ști azi ce-i strălucirea
Vieții-n mii si mii de fețe
Și n-aș fi cunoscut iubirea
Cu-nfiorări și frumusețe.
De n-ai fi fost Tu Bunătate,
Începătorule a toate,
Cu taine-adânci și minunate,
Ce totul vrea și totul poate;
Tu m-ai suit în slăvi divine
Din locu-ntunecatei tine,
Isuse, sunt ce sunt prin Tine,
Și-acum, și-n veacul care vine!
Începătorule a toate,
Cu taine-adânci și minunate,
Ce totul vrea și totul poate;
Tu m-ai suit în slăvi divine
Din locu-ntunecatei tine,
Isuse, sunt ce sunt prin Tine,
Și-acum, și-n veacul care vine!
C
Mân
Ce-
Cu h
Aș fi
Un
O st
Și-o
F
e-ar fi făptuC
ra-mi fărăF
Tine,Mân
F
tuitorul C
meu slăF
vit?C
Ce-
Dm
aș fi, de n-ai fi tu înG7
mine,Cu h
C
arul Tău nemărF
giniC
t?Aș fi
F
un bulgăre dGm
e gheațăUn
C
chip de humă fF
ără viațăC
,O st
Dm
âncă-nvăluită-n cG7
eațăȘi-o
C
noapte fără dimF
ineață.Aș
Pust
Cu
Cu ș
Aș
Pe un
O fr
Cu nic
F
fi un faC
r fără lumF
ină,Pust
F
ie de niC
sipuri pF
lină,C
Cu
Dm
vânturi fără de hoG7
dină,Cu ș
C
erpi și scorpF
ii ce-nveC
nină;Aș
F
fi o albie usGm
catăPe un
C
de-a fost un rF
âu odatC
ă,O fr
Dm
unză smulsă și puG7
rtatăCu nic
C
i un rost prin luF
mea toată.Așa aș fi dar slavă Ție!
Tu-mi ești a vieții bogăție,
Comoara harurilor, vie,
Ce mă inundă pe vecie;
Eu n-aș ști azi ce-i strălucirea
Vieții-n mii si mii de fețe
Și n-aș fi cunoscut iubirea
Cu-nfiorări și frumusețe.
Tu-mi ești a vieții bogăție,
Comoara harurilor, vie,
Ce mă inundă pe vecie;
Eu n-aș ști azi ce-i strălucirea
Vieții-n mii si mii de fețe
Și n-aș fi cunoscut iubirea
Cu-nfiorări și frumusețe.
De n-ai fi fost Tu Bunătate,
Începătorule a toate,
Cu taine-adânci și minunate,
Ce totul vrea și totul poate;
Tu m-ai suit în slăvi divine
Din locu-ntunecatei tine,
Isuse, sunt ce sunt prin Tine,
Și-acum, și-n veacul care vine!
Începătorule a toate,
Cu taine-adânci și minunate,
Ce totul vrea și totul poate;
Tu m-ai suit în slăvi divine
Din locu-ntunecatei tine,
Isuse, sunt ce sunt prin Tine,
Și-acum, și-n veacul care vine!