Ca și păsările toamna

Ca și păsările toamna
Eu Isuse emigrez
Spre cetatea nemuririi
Unde vreau să ancorez
Este greu pe drumu-acesta
Dar el merită parcurs
Căci la capăt mă așteaptă
Bucurii de nedescris.

Spre cetatea nemuririi
Este astăzi drumul meu
Căci acolo mă așteaptă
Prințul vieții, Domnul meu
Spre cetatea nemuririi
Este țelul orișicui
Este-n viață un copil al Domnului.

Ca și păsările toamna
Când iau zborul către cer
Să-mi iau zborul către Tine
Cât mai repede eu sper
Chiar de lupta este mare
Și cei răi pun curse mari
Eu cu Domnul birui răul
Eu cu Domnu-am forțe tari.

Ca și păsările toamna
Când pornesc spre-un loc mai bun
Tot la fel doresc fierbinte
Să ajung l-al meu Stăpân
Sus în țara cea cu soare
Unde-s veșnic bucurii
Unde lacrimile, plânsul
Toate pier, chiar pe vecii.