Acceleratul vine, ce merge către cer;
El intră-n stațiune, pe drumul cel de fier.
Vezi, sună clopoțelul și șeful dă semnal,
Macazul loc își are, iar drumul duce-n deal.
El intră-n stațiune, pe drumul cel de fier.
Vezi, sună clopoțelul și șeful dă semnal,
Macazul loc își are, iar drumul duce-n deal.
Voi, copii, vă suiți, păcătoși, vă grăbiți!
Deci cu toții, mari și mici,
Vă grăbiți de vă suiți!
Deci cu toții, mari și mici,
Vă grăbiți de vă suiți!
Băgați bine de seamă să nu vă rătăciți!
În gară-s multe trenuri, în cel bun vă suiți!
Stațiunile pe hartă, de cauți, tu le găsești,
Căința și Sfințenia, apoi în Cer sosești.
În gară-s multe trenuri, în cel bun vă suiți!
Stațiunile pe hartă, de cauți, tu le găsești,
Căința și Sfințenia, apoi în Cer sosești.
O poartă foarte-ngustă întâi tu ai să treci,
Să-ți cumperi și biletul, altfel n-ai să pleci.
Moneda e Credința, cu care poți plăti,
Căci numai doar cu dânsa tu poți călători.
Să-ți cumperi și biletul, altfel n-ai să pleci.
Moneda e Credința, cu care poți plăti,
Căci numai doar cu dânsa tu poți călători.
Te urcă-n clasa-ntâi; comod călătorești,
Bogatul și săracul în tren tu întâlnești.
Călătorești într-una, făr' ca să te cobori,
Și sigur vei ajunge în Cer, ca dus de nori.
Bogatul și săracul în tren tu întâlnești.
Călătorești într-una, făr' ca să te cobori,
Și sigur vei ajunge în Cer, ca dus de nori.
Acolo întâlni-vei pe toți cei mântuiți.
În mijloc, Mielușelul, iar ei, preafericiți.
Oștiri nenumărate de coruri îngerești,
Nicicând n-ai să te saturi măcar ca să-i privești.
În mijloc, Mielușelul, iar ei, preafericiți.
Oștiri nenumărate de coruri îngerești,
Nicicând n-ai să te saturi măcar ca să-i privești.
Aruncă la bagaje dorințele lumești
Și grijurile toate, de cele pământești,
Te suie-apoi în trenul Cristos și Harul Său
Și vesel vei ajunge chiar lângă Dumnezeu.
Și grijurile toate, de cele pământești,
Te suie-apoi în trenul Cristos și Harul Său
Și vesel vei ajunge chiar lângă Dumnezeu.
Acceleratul vine, ce merge către cer;
El intră-n stațiune, pe drumul cel de fier.
Vezi, sună clopoțelul și șeful dă semnal,
Macazul loc își are, iar drumul duce-n deal.
El intră-n stațiune, pe drumul cel de fier.
Vezi, sună clopoțelul și șeful dă semnal,
Macazul loc își are, iar drumul duce-n deal.
Voi, copii, vă suiți, păcătoși, vă grăbiți!
Deci cu toții, mari și mici,
Vă grăbiți de vă suiți!
Deci cu toții, mari și mici,
Vă grăbiți de vă suiți!
Băgați bine de seamă să nu vă rătăciți!
În gară-s multe trenuri, în cel bun vă suiți!
Stațiunile pe hartă, de cauți, tu le găsești,
Căința și Sfințenia, apoi în Cer sosești.
În gară-s multe trenuri, în cel bun vă suiți!
Stațiunile pe hartă, de cauți, tu le găsești,
Căința și Sfințenia, apoi în Cer sosești.
O poartă foarte-ngustă întâi tu ai să treci,
Să-ți cumperi și biletul, altfel n-ai să pleci.
Moneda e Credința, cu care poți plăti,
Căci numai doar cu dânsa tu poți călători.
Să-ți cumperi și biletul, altfel n-ai să pleci.
Moneda e Credința, cu care poți plăti,
Căci numai doar cu dânsa tu poți călători.
Te urcă-n clasa-ntâi; comod călătorești,
Bogatul și săracul în tren tu întâlnești.
Călătorești într-una, făr' ca să te cobori,
Și sigur vei ajunge în Cer, ca dus de nori.
Bogatul și săracul în tren tu întâlnești.
Călătorești într-una, făr' ca să te cobori,
Și sigur vei ajunge în Cer, ca dus de nori.
Acolo întâlni-vei pe toți cei mântuiți.
În mijloc, Mielușelul, iar ei, preafericiți.
Oștiri nenumărate de coruri îngerești,
Nicicând n-ai să te saturi măcar ca să-i privești.
În mijloc, Mielușelul, iar ei, preafericiți.
Oștiri nenumărate de coruri îngerești,
Nicicând n-ai să te saturi măcar ca să-i privești.
Aruncă la bagaje dorințele lumești
Și grijurile toate, de cele pământești,
Te suie-apoi în trenul Cristos și Harul Său
Și vesel vei ajunge chiar lângă Dumnezeu.
Și grijurile toate, de cele pământești,
Te suie-apoi în trenul Cristos și Harul Său
Și vesel vei ajunge chiar lângă Dumnezeu.
