Departe-ntr-o iesle, în paie ascuns,
Culcat printre vite stă Pruncul Isus.
Îi cântă și-L leagănă stele de-argint,
Și-ncet Copilașul adoarme zâmbind.

Doar vitele-n grajd zgomotos Îl trezesc.
Duios le privește și se liniștesc;
O, Prunc minunat, Te slăvim că ai venit
Și-n ieslea săracă adânc Te-ai smerit.

Rămâi, drag Isuse, cu noi, Te rugăm,
N-avem bogății, dar tot ce-avem Îți dăm,
Iar Tu dă-ne binecuvântarea Ta
Și viața întreagă cu Tine vom sta.